Wight , the Isle of
(in sudul Angliei)
Wilbert
Wilbert
Wilbur
Wilbur
Wild West , the
Vestul Salbatic (in America de Nord)
Wilde , Oscar
(1854 -- 1900)
Wilder , Thornton
(1897 -- 1975)
Wilfred , Wilfrid
Wilfred , Wilfrid
Will
William
Will he get well' 'I fear not'
Se va face bine ? - Ma tem ca nu
Willard
Willard
William
William ; Wilhelm
Willis
Willis
Willy-boy
(d. un baiat) fata , fetita ; baiatul / puiul mamei
Wilma
Wilma
Wiltshire
Wiltshire
Wimbledon
Wimbledon
Winchester
pusca Winchester
Windsor
Windsor
Windsor bean
bob (Vicia faba)
Windsor soap
sapun de toaleta ieftin (asemanator cu sapunul de baie)
Winfred
Winfred
Winifred
Winifred
Winnipeg
Winnipeg
Wisconsin
Wisconsin
wick
1. fitil ; muc
2. tampon
wicked
I. 1. rau , hain , crud
2. extrem , extraordinar , foarte mare
3. rau , neascultator
4. rau , pacatos ; imoral ; vicios ; netrebnic , nemernic
5. naravas
6. primejdios , periculos ; vatamator ; care face rau
7. (d. miros) groaznic , -- urit , insuportabil
II. the wicked > (ca pl. ) cei rai
wicked cruelty
cruzime nemaipomenita
wickedly
cu rautate
wickedness
rautate ; ticalosie
wicker
1. nuia (sau) ramura de salcie
2. impletitura de rachita
3. cos din nuiele de rachita
wickerwork
impletituri ; cosuri
wicket
1. ghiseu ; portita ; ochi ; ferestruica
2. portita ; usita
3. turnichet , bara turnanta
4. portita (la crochet si crichet)
5. vana ridicatoare
wicket keeper
portar (la crichet)
wide
I. 1. larg ; lat ; spatios
2. larg , mare ; cuprinzator , intins
3. mare , considerabil , apreciabil , sensibil
4. mare , larg deschis
5. (d. preturi) nestabil , fluctuant , schimbator
6. departat de tinta
7. destept ; istet ; smecher
II. 1. departe de tinta
2. larg , mult
3. foarte ; extrem de
wide and far
(vezi) far and near
wide apart
foarte departe unul de altul , la mare departare
wide as the poles apart / asunder, (as)
departe ca cerul de pamint
wide awake
1. Treaz (de-a binelea) ; cu ochii (larg) deschisi
2. Lucid ; realist ; cu picioarele pe pamint
3. Wide awake to > atent la ; constient de ; cu grija
wide gauge
ecartament larg
wide of
I. departat de
II. departe de , la distanta de
wide off the mark
(vezi) far from the mark
wide open , open wide
larg deschis
wide-angle
cu unghi larg
wide-awake
1. treaz dea binelea
2. atent , vigilent ; cu ochii in patru
3. smecher , pisicher ; -- descurcaret
4. lucid
wide-awakeness
1. stare de veghe perfecta
2. vigilenta ; grija , atentie ; precautie
3. smecherie , solticarie
wide-brimmed
(d. palarii) cu boruri largi
wide-eyed
cu ochii larg deschisi ; mirat ; holbat
wide-mouthed
cu gura mare (sau) cascata
wide-open
larg deschis
wide-range
1. cuprinzator
2. cu banda larga
wide-screen film
film pe ecran lat
wide-spread
1. (larg) intins
2. (larg) raspindit ; < universal
widely
1. la (o) mare departare (unul de altul)
2. peste tot (locul) ; pe o mare suprafata ; pina departe
3. in mare masura , considerabil , simtitor , sensibil ; foarte , extrem de
4. considerabil , foarte mult
widen
I. 1. a largi ; a lati (drumul etc.)
2. a largi , a face mai larg , a mari ; a dilata
3. a largi (sfera de interese etc.) ; a extinde ; a intinde
II. 1. a se largi ; a se lati
2. a se largi , a se mari ; a se dilata
3. a se largi ; a se extinde ; a creste
widener
extensor ; largitor
widgeon
mai multe specii de rata salbatica
widget
1. prostie , fleac , (F.) moft ; lucru netrebuincios
2. momeala pentru prosti
widow
I. vaduva , (P. -->) vadana
II. a vaduvi , a lasa vaduva
widow maker
ceva ce ameninta viata oamenilor , primejdie de moarte (un strung defect , o casa care sta sa se
prabuseasca etc.)
widowed
vaduvit (sau) vaduvita , ramas vaduv (sau) ramasa vaduva
widowed of
vaduvit / lipsit de
widower
vaduv
widowhood
vaduvie
width
1. largime ; latime ; intindere
2. bucata dintr-un material avind o a anumita latime ; (text) lungime
3. diametru
4. (largime de) orizont , largime ; amploare
wield
1. a minui (o unealta , o arma) ; a folosi ; a purta (sceptrul)
2. a exercita (puterea , influenta etc.)
wield a caustic pen, to
1. A avea un condei ascutit
2. A avea un stil caustic
wield a skilful pen, to
a avea condei / o pana de maestru
wield the big stick, to
(vezi) shake the big stick
wield the sceptre, to
1. A tine sceptrul
2. A detine puterea regala
wiener (wurst)
crenvurst afumat
wife , wives
1. sotie , nevasta , soata
2. femeie
wife-like
1. de sotie ; conjugal
2. care sade bine unei femei maritate
wife-ridden
(d. un barbat) sub papuc
wifedom
1. (vezi) wifehood
2. sotii , femei maritate
wifehood
situatie de femeie maritata
wifeless
fara sotie ; necasatorit , neinsurat
wifely
(vezi) wife-like
wifie
(alintator) sotioara , nevestica
wig
1. peruca
2. chica , -- par
3. persoana oficiala cu peruca (judecator etc.)
wig maker
peruchier
wigged
cu / purtind peruca
wiggery
peruci
wigging
sapuneala , mustruluiala , -- mustrare severa / aspra
wiggle
I. 1. a misca din (sprincene etc.) ; a da din (coada)
2. a merge serpuind , in zigzag etc. pe (un drum)
II. 1. a merge serpuit , in zigzag etc.
2. a se clatina pe picioare , a se impletici , a se balabani
3. a sovai , a ezita
wiggle-waggle
I. 1. balabanindu-se ; -- care se clatina / se impleticeste
2. nici in caruta , nici in teleguta , -- sovaitor , ezitant
II. 1. a se balabani , a se matahali , -- a se clatina , a se impletici
2. a se fitii (de colo pina colo)
3. a trancani pe socoteala cuiva , a birfi
wiggly
serpuit , cotit , sinuos
wight
persoana , individ , ins ; om ; suflet
wigwag
I. 1. a semnaliza cu fanioane (sau) felinare
2. a umbla de colo pina colo , (F.) a se fitii
II. incoace si incolo
wigwam
wigwam (coliba a indienilor nord-americani)
wild
I. 1. salbatic , nedomesticit , care traieste (sau) creste in natura , salbaticie , pustietate etc. ;
(d. plante , arbori) salbatic , necultivat
2. (d. oameni) salbatic , necivilizat ; primitiv , barbar
3. (d. oameni sau animale) salbatic , violent ; crud ; < feroce , fioros , crunt
4. (d. locuri) salbatic , pustiu ; nelocuit ; (d. un tarm) batut de vinturi , bintuit de furtuni , furtunos
5. (d. par) ravasit ; in neorinduiala ; despletit ; nepieptanat ; in vint
6. (d. stihii etc.) violent , crunt , grozav
7. (d. oameni) furios (la culme) ; apucat ; nestapinit ; nebun
8. (d. copii) nebunatic , neastimparat
9. (d. oameni) dezmatat ; desfrinat ; stricat
10. (d. idei , planuri etc.) nebunesc ; nerealist ; fantezist ; fantastic
11. (d. actiuni) nesabuit , nebunesc ; imprudent
12. fara legatura cu subiectul , care nu e la subiect
13. la intimplare , negindit , nejudecat
14. a-ntiia , -- extraordinar , grozav
II. 1. pustiu , pustietate , joc salbatic
2. the wild > natura (primitiva) ; salbaticia
III. (in mod) salbatic
wild about
nebun dupa , care se da in vint dupa
wild and woolly
grosolan ; necioplit ; nefasonat
wild apple
mar paduret / salbatic ; mar acru
wild beast
1. animal salbatic ; fiara
2. fiara , monstru
wild boar
mistret salbatic (Sus scrofa)
wild camomile
musetel , romanita (medicala) (Matricaria chamomilla)
wild cat
I 1. pisica salbatica (Felis silvestris).
2. persoana impulsiva ; tigroaica ; megera
3. intreprindere riscata ; aventura
4. persoana care se avinta in intreprinderi riscate ; aventurier
5. greva neoficiala
6. tren care circula in afara orasului ; tren special (sau) suplimentar
7. barbotin
8. sonda forata
II. 1. risca(n)t ; nesigur ; periculos
2. extravagant
3. neverificat ; necontrolat
wild cherry
visin salbatic (Prunus demissa)
wild cucumber
plesnitoare (Echallium)
wild dog
1. ciine salbatic (Cuon sp.)
2. ciine vagabond / fara stapin
wild duck
rata salbatica (Anas boschas etc.)
wild fowl
pasari salbatice (de apa , pt. vinat)
wild goose
gisca salbatica (Anser cinereus)
wild horses shall / would not drag / get it from me
aprox. Nici daca ma tai in bucatele / ma pici cu ceara ; sa stiu de bine ca mor
wild lead
blenda de zinc
wild oat , oats
odos , ovaz salbatic (Avena fatua)
wild rose
macies , trandafir salbatic (Rosa canina)
wild rye
orzisor (Elymus , arenarius)
wild strawberry
frag(I) (Fragaria vesca)
wild vetch
mazariche (Vicia cracca)
wild wheat
griu moale (Triticum cicoccum)
wild-eyed
1. cu privirea speriata (sau) ratacita ; cu ochii holbati
2. (d. planuri etc.) nebunesc ; absurd
wild-goose chase
1. vinatoare de giste salbatice
2. himera ; goana dupa himere
wildebeest
gnu (Connochates gnu)
wilderness
1. pustiu , desert
2. regiune salbatica , pustietate , pustie
3. intindere pustie (de wx. oceanul)
4. teren / pamint sterp
5. gradina (lasata) in paragina
6. loc retras , singuratate , sihastrie
7. multime , sumedenie , puzderie (de oameni sau lucruri)
wildfire
1. foc grecesc
2. substanta usor inflamabila ; foc mistuitor
3. furtuna (de aplauze etc.)
4. lumina fosforescenta ; flacaruie , focul sf. Elmo
5. fulger de caldura
6. rujet
7. brinca , erizipel
wilding
1. planta salbatica (sau) salbaticita
2. poama padureata ; mar paduret
3. animal salbatic
wildish
cam salbatic
wildlife
natura salbatica ; animale si plante salbatice
wildly
1. (in mod) extravagan ; nebuneste ; (a aplauda etc.) frenetic , cu frenezie
2. (a trai etc.) in dezmat , desfrinat
3. (a raspunde etc.) intr-o doara , la intimplare
4. (a creste etc.) salbatic ; pe cimp etc.)
5. teribil / grozav de
wildness
1. stare salbatica , salbaticie
2. cruzime , ferocitate , salbaticie
3. furie , violenta ; dezlantuire
4. dezmat , destrabalare
5. nebunie , frenezie ; delir
6. extravaganta , aiureala
7. purtare urita , totala lipsa de condescendenta
wildwood
padure virgina ; padure salbatica (sau) natural ; desis , hatis ; lastaris
wile
I. siretlicuri , trucuri , tertipuri (ca sa convinga pe cineva)
II. a ademeni , a momi ; a insela , a amagi
wile away
a petrece (timpul) , a omori (vremea)
wilful
1. (d. cineva) voluntar ; incapatinat , indaratnic
2. voit , deliberat , intentionat
wilful waste makes woeful want
cine nu cruta cind are , va rabda la lipsa mare
wilfully
1. cu incapatinare / indaratnicie
2. (in mod) premeditat , intentionat ; dinadins
wilfulness
1. incapatinare , indaratnicie
2. premeditare , intentie , buna stiinta
wilily
(in mod) viclean , siret , cu siretenie
wiliness
viclenie , siretenie
will (want to) know the reason why, (smb.)
1. (cineva) va cere socoteala
2. (cineva) va fi suparat / furios
3. (cineva) va lua pe cineva la rost
will 1., would
I. 1. (pt. formarea viitorului I. la pers. 1 si 2 sg. si pl.) vei ; veti ; va ; vor ; o sa ; ai sa ; are sa ; aveti
sa ; au sa
2. (pt. formarea viitorului I. la toate pers.) voi ; vei ; va ; vom ; veti ; vor ; o / am sa ; o / ai sa ;
o / are sa ; o / avem sa ; o / aveti sa ; a / au sa
3. (pt. formarea viitorului II , in conditiile de la I , 1-2) voo ; vei ; va ; vom ; veti ; vor
4. (in prop. interog. pt. formarea viitorului , la pers 1 sg. si pl.) voi ; vom ; o / am sa ; o / avem sa
II. (pt. formarea viitorului , pers. 1 sg. si pl., exprimind vointa , dorinta , hotarirea) voi ; vei ; va ; vom;
veti ; vor ; o / am sa ; o / ai sa ; o / are sa ; o / avem sa ; o / aveti sa ; o / au sa
III. 1. (in prop. interog. la pers. 2 sg. si pl. si mai rar , la pers. 3. sg. si pl. cind exprimam o rugamin-
-te sau vrem sa aflam intentia , preferinta , dorinta etc. pers. respective ; de obicei intrebarea
este politicoasa) vrei ; vreti ; vrea ; vor ; doresti ; doriti ; doreste ; doresc
2. (exprimind o dorinta , vointa etc.) vreau ; vrei ; vrea ; vrem ; vreti ; vor
3. (la pers. 3. sg. si pl., d. lucruri) vrea ; vor ;
4. (la toate pers. exprimind dorinta insistenta) vreau sa ; vrei sa ; vrea sa ; vrem sa ; vreti sa ;
vor sa ; inteleg sa ; intelegi sa etc. ; tin foarte mult sa etc.
5. (la toate pers., exprimind probabilitatea sau indoiala) (traducerile depind de context)
6. (la toate pers., exprimind capacitatea putinta) pot ; poti ; poate ; putem ; puteti ; pot
IV. obisnuiesc sa , am obiceiul sa / de a ; obisnuiesti sa etc.
V. 1. vointa , vrere , voie ; plac
2. dorinta , vrere , pofta ; inclinatie
3. vointa , constiinta ; liber arbitru
4. atitudine (fata de cineva) ; sentiment
5. testament , legat , (inv.) --- diata
will 2.
1. a vrea , a hotari
2. a vrea , a intentiona , a avea de gind
3. a porunci , a ordona
4. a dori staruitor , a rivni (la)
will a duck swim ?
ce mai intrebi ? (F. ) vrei / maninci calule ovaz ?
will do it ?
voi face (oare) aceasta ? o / am s-o fac ?
will it be of any service to you ?
o sa-ti fie de vreun folos ? iti va folosi la ceva ?
will power
putere a vointei (sau) a spiritului ; hotarire ; putere de stapinire (de sine)
will the bag hold all your clothes ?
o sa-ti incapa / intra toate hainele in sac (sau) valiza ?
will the rope hold ?
(oare) funia rezista / o sa reziste ?
will we do ?
sintem noi (oare) oamenii potriviti (pentru asa ceva) ?
will worship
slujba / ceremonie religioasa fantezista
will you be any strike it rich
1. a se imbogati peste noapte ; a da din belsug
2. a nimeri in plin / drept la tinta
will you have a smoke ?
vrei sa fumezi ? vrei o tigara ?
will you have another glass ?
mai vrei / doresti un pahar ?
will you have gin or whiscky ?
bei / vrei gin sau whisky ?
will you have the goodness / kindness to stop talking ?
vrei sa ai amabilitatea / esti amabil / bun sa taci putin ?
will you indulge ?
bei ceva ?
will you join us in a walk ?
vrei sa te plimbi cu noi ?
will you kindly help me ?
esti bun sa ma ajuti ?
will you let me smoke !
imi dai voia sa fumez ?
will you oblige us with a song ?
vreti sa ne cintati ceva ?
will you open the window ?
vrei sa deschizi fereastra ? deschide fereastra , te rog
will you shoot ?
faci cinste ? Dai ceva de baut ?
will you take the wheel ?
vrei sa treci la volan ?
will you walk up to the shop with me ?
vii cu mine pina la magazin ?
will you watch my clothes while I have a swim ?
vrei sa ai grija de hainele mele cit mai e cald ?
will-less
lipsit de / fara vointa ; fara caracter
will-o'-the-wisp
I. 1. flacaruie , foc ratacitor , focul Sf. Elmo
2. himera , iluzie ; miraj
II. himeric ; iluzoriu
willable
de dorit , dezirabil
willed
1. (d. cineva) voluntar ; incapatinat
2. voluntar , (facut) de buna voie
3. volitiv ; volitional
4. testamentar
5. (inn cuvinte compuse) cu vointa..
willful..
wilful..
willies
to give smb. the willies > (F.) a baga pe cineva in sperieti ; -- a infiora pe cineva
willing
1. dispus ; gata ; pregatit ; bucuros ; inclinat
2. benevoi ; voluntar
3. (to) binevoitor (fata de , cu) ; favorabil (fata de)
4. harnic ; inimos
5. de vointa , al vointei ; volitiv
willing to oblige
amabil ; serviabil
willingly
1. de buna voie , nesilit (de nimeni)
2. bucuros , din toata inima , cu placere
3. (in mod) spontan
willingness
1. bunavointa ; amabilitate ; placere
2. asentiment , consimtire ; aprobare
willow
1. salcie , rachita (Salix)
2. lup (batator)
willow herb
rascoage (Epilobium)
willow pattern
1. desen in culoare albastra , stil chinezesc (pe portelanuri)
2. portelan cu desen in culoare albastra , stil chinezesc
willowy
1. cu salcii ; umbrit de salcii
2.subtire si mladios (ca trestia) ; delicat ; suplu , mladdios ; zvelt
willy goat
tap
willy, nilly
1. Vrei nu vrei ; cu voia sau fara voia cuiva
2. De voie , de nevoie
willy-nilly
vrind-nevrind ; vrei-nu vrei
wilt 1.
I. a ofili , a vesteji
II. 1. a se ofili , a se vesteji
2. a se ofili ; a lincezi ; a slabi ; a se topi
3. a se pierde cu fierea ; a-I fi frica ; a tremura
wilt 2.
will (1.) I -- IV
wily
viclean , siret
wimble
burghiu cu coarba
wimple
I. 1. val , broboada (si a calugaritelor) ; basma ; testemel
2. cot , cotitura ; meandra
II. a acoperi (capul , fata) cu un val , o broboada , o basma , o naframa etc.
win , won
I. a cistiga, a invinge, a iesi cistigator (sau) invingator (intr-o competitie); a birui; a izbindi , a reusi
II. 1. a cistiga (o competitie , un razboi , un joc , un premiu etc.)
2. a cistiga (piinea , existenta etc.) , a lupta pentru
3. a ajunge (cu greutate) la , a atinge (in cele din urma)
4. a cistiga ; a dobindi , a capata (prietenia cuiva , faima etc.)
5. a cistiga de partea sa ; a convinge (pina la urma)
6. a extrage ; a taia
III. 1. victorie ; succes
2. cistig , profit
win a seat, to
a fi ales in parlament
win across
a ajunge / a trece de partea cealalta , pe malul celalalt etc.
win away
(from) a desparti (sotia etc.) (de)
win back
a recistiga ; a lua inapoi
win by a head / neck / nose, to
1. (d. cai de curse) a cistiga cu un cap / git / bot
2. A intrece cu putin pe ceilalti
3. A cistiga la o mica distanta
win clear / free, to
a cistiga distantat ; (F. ->) a bate net
win hands down in a canter / in a walk, to
a cistiga cu usurinta / fara effort / (F. ->) fluierind
win on points, to
a cistiga la puncte
win one's blue, to
a obtine o emblema / insigna universitara
win one's end / ends, to
(vezi) gain one's end / ends
win one's latchkey, to
1. A avea voia sa intirzii seara in oras
2. A-si cistiga independenta (fata de parinti)
win one's laurels, to
a-si cistiga lauri / merite / gloria
win one's letter, to
1. A fi admis intr-o organizatie sportiva
2. A purta initialele unui club etc.
win one's spurs, to
1. (inv.) a fi facut cavaler ; a fi innobilat
2. A-si cistiga o reputatie / un renume
win one's way, to
(vezi) make one's way
win oneself a name, to
a cistiga / dobindi un anume / o faima
win out / through to a place, to
a reusi sa ajunga intr-un loc (invingind greutati , obstacole)
win over / round
a cistiga de partea sa ; a convinge
win recognition from smb., to
a cistiga aprecierea cuiva
win smb. Hand, to
1. A obtine mina cuiva
2. A reusi sa ia pe cineva in casatorie
win smb. Over to one's side, to
1. A cistiga pe cineva de partea sa
2. A convinge pe cineva sa adopte pozitia / parerile cuiva
win smb. over to one's side
a cistiga pe cineva de partea sa
win smb.'s consent, to
a dobindi / obtine consimtamintul cuiva
win smb.'s ear(s), to
(vezi) have smb.'s ear(s)
win the battle / the day / the field, to
a cistiga batalia
win the garland, to
(vezi) carry away the garland
win the toss, to
1. A cistiga jocul cu banul
2. (fig.) a fi norocos
win the wooden spoon, to
a fi / iesi ultimul (la un concurs , examen etc.)
win through
a iesi cu bine (pina la urma) ; a reusi in cele din urma ; a depasi o dificultate ; a se insanatosi
win-growing
I. vinicol ; viticol
II. vinicultura ; viticultura
wince
I. 1. a se da / a se trage inapoi ; a sari inapoi , intr-o parte etc. (atingind ceva neplacut etc.)
a sari ca ars
2. a se cutremura , a se infiora ; a tresari
II. 1. saritura inapoi etc.
2. cutremurare , infiorare , fior ; tresarire
winceyette
un fel de flaneleta
winch
I. 1. vinci , troliu ; gruie ; macara
2. mulineta (la undita)
3. virtelnita
II. a ridica cu un vinci etc. (vezi winch I.)
winch barrel
tambur de vinci
wind (smth.) into a ball, to
a depana / a face un ghem din ceva
wind 1.
I. 1. vint ; > adiere , boare , suflu ; < furtuna
2. suflu , rasuflare , respiratie
3. vint ; vinturi , gaze intenstinale
5. the wind > suflatorii , instrumentele de suflat
6. vorbe goale , apa de ploaie ; prostii , fleacuri
II. 1. a (ex)pune la vint (sau) aer ; a aerisi
2. a adulmeca , a simti (vinatul)
3. a taia (sau) a ingreuna respiratia (cuiva)
4. a lasa (calul etc.) sa respire (sau) sa se odihneasca
wind 2., wound
I. 1. a se rasuci , a se invirti ; a se incolaci ; a fi rasucit
2. a serpui ; a coti , a fi cotit ; a face meandre
3. (d. pareri etc.) a se schimba
II. 1. a infasura , a incolaci ; a bobina
2. a invirti , a roti ; a rasuci ; a suci
3. a rula (sume de bani)
4. a intoarce , a rasuci (ceasul , un mecanism)
5. a pilota , a cirmi
6. a urca , a ridica ; a scoate (cu macaraua)
III. 1. indoire ; curbare ; incovoiere
2. apasare (pe miner etc.)
3. serpuitura ; cot ; meandra
4. strimbare (a lemnului etc.)
wind 3.
1. a sufla din (corn etc.)
2. a da (un semnal etc.) suflind din corn etc.
wind about
a inconjura , a incinge (cu ac.)
wind down
I. 1. (d. ceasuri) a merge (din ce in ce) mai incet
2. (d. cineva) a se odihni , a se relaxa
II. a inceta (treptat) (o activitate)
wind engine
1. motor eolian
2. moara de vint
wind flower
anemona (Anemone)
wind gauge
anemometru ; anemograf
wind instrument
instrument de suflat
wind itself around / round smth., to
(d. un cablu , o fringhie , o planta etc.) a se incolaci / infasura / rula in jurul unui lucru
wind jammer
1. (vezi) windeheater
2. nava cu vele patrate
wind off
I. a desfasura , a debobina , a derula
II. (d. mosor etc.) a se desfasura , a se debobina , a se derula
wind one's way, to
1. A se strecura ; a-si gasi / croi drum
2. Wind one's way, to into smb.'s confidence > (F. ->) a se baga sub pielea cuiva
wind sleeve / sock
con de vint
wind smb. Round one's (little) finger, to
a invirti pe cineva pe degete
wind spout
tromba de praf
wind the horn, to
1. A suna din corn
2. (fig.) a anunta , a proclama
wind the horses, to
1. A opri caii pentru ca ei sa-si recapete respiratia normala
2. (P. ->) a rasufla caii
wind tunnel
tunel aerodinamic
wind up
I. 1. a invirti , a rasuci ; a incolaci
2. a invirti , a rasuci , (ceasul)
3. a intinde (coarda)
4. a intarita , a stirni ; a excita
5. (with) a incheia , a sfirsi , a termina (un discurs etc.) (cu ; prin)
6. a intari , a consolida (disciplina etc.)
7. a lichida (baze , o intreprindere etc.)
II. 1. (d. o poveste etc.) a se termina , a se ispravi , a se incheia
2. a se pomeni , a se trezi
3. (d. drum) a urca serpuind , a serpui in panta
wind up a clock / spring, to
1. A intoarce / remonta / (F. ->) trage un ceas / un resort etc.
2. Wind oneself up > a-si incorda fortele / tensiunea nervoasa
wind up one's activity / affairs / speech, to
1. A-si incheia / lichida activitatea / afacerile
2. A-si incheia discursul / cuvintarea
wind up smth., to
1. A ajunge la ceva (ca rezultat sau consecinta a unei actiuni)
2. A termina prin a...
3. He'll wind up with nervous exhaustion / in hospital > va termina prin a face o astenie nervoasa
4. Va ajunge la spital
wind-blown
batut de vint ; suflat de vint
wind-swept
1. (d. un tinut) care nu e aparat impotriva vintului ; batut de vinturi
2. neingrijit , dezordonat ; in neorinduiala ; ravasit
wind-up
sfirsit , incheiere
windage
1. deviere (sau) grad de deviere (din cauza vintului)
2. rezistenta aerului
3. frecare cu aerul , ventilatia
4. partea expusa vintului (la o nava)
5. joc , spatiu liber
6. contuzie
windbag
1. rezervor de aer
2. sac cu aer
3. burduf de cimpoi
4. gura-sparta , farfara , treanca-fleanca , melita
windbreak
paravint
windbreaker
(vezi) windeheater
windeheater
hanorac
winder
1. chieie de intors ceasornicul
2. treapta (a unei scari in spirala)
3. masina de bobinat
4. planta agatatoare
windfall
1. fruct scuturat de vint ; fruct cazut din pom
2. pom doborit de vint ; cazatura de arbori
3. cadou neasteptat ; mostenire neasteptata ; chilipir
windfallen
doborit de vint
windily
ca vintul
windiness
1. (vreme cu) vint ; aspect / caracter furtunos
2. fleacuri , prostii , nimicuri
winding
I. serpuit , cotit , sinuos ; intortocheat
II. 1. cot(itura) , serpuitura ; sinuozitate ; meandra ; spirala
2. circumvolutiune
3. bobinaj
winding sheet
giulgiu , lintoliu
windlass
1. troliu ; vinci ; virtej
2. vinci de ancora
windless
fara vint
windmill
1. moara de vint
2. mulinet , morisca
3. motor eolian
4. morisca (jucarie)
window
1. fereastra ; ferestruica ; geam
2. ghiseu ; ferestruica
3. vitrina
4. deschizatura ; orificiu
5. iavasale , ochelari
window box
jardiniera ; ghiveci
window dresser
1. decorator de vitrine , vitrinier
2. mistificator
window dressing
1. arta aranjarii vitrinelor
2. mistificare
3. reclama atragatoare
window envelope
plic cu ferestruica
window frame
1. rama / toc de fereastra
2. rama geamului
window pane
geam (la fereastra)
window raiser
ridicator / macara de geam
window sash
rama / toc de fereastra
window screen
plasa (la fereastra)
window shade
jaluzele
window shopper
persoana care se uita la vitrine (adesea fara intentia de a cumpara)
window shopping
uitat (pe) la vitrine
window shutter
oblon
window sill
pervaz , polita ferestrei
window-shop
a se uita la vitrine (adesea fara intentia de a cumpara)
windpipe
trahee
windrow
I. 1. brazda de iarba cosita
2. margine de cimp arat ; hat
3. cordon rutier
4. sir de arbori doboriti de vint
II. a aseza in brazde (sau) rinduri / siruri
windscreen
parbriz
windscreen wiper
stergator (de parbriz)
windscreen wiper arm
bratul stergatorului (de parbriz)
windshield
1. paravint
2. aparatoare de vint (la motocicleta)
3. (vezi) windscreen
windstorm
furtuna , vijelie (cu putina ploaie)
windward
I. 1. parte expusa vintului
2. directie de vint
II. 1. opus vintului , in contra vintului
2. din vint ; in vint
III. 1. in contra / impotriva vintului
2. in directia din care bate vintul
windy
1. vintos , cu mult vint ; batut de vint(uri)
2. vorbaret , flecar , care vorbeste mult ; bun de gura ; neserios
3. gol , fara continut
4. fricos , sperios
5. (d. hrana) care provoaca gaze (intenstinale)
windy logic
logica subreda
wine
I. 1. vin
2. bautura , ameteala
3. lichior
4. a wine > un pahar de vin
II. to wine and dine > a minca / a se ospata si a bea
III. to wine and dine smb. > a da cuiva sa manince si sa bea
wine and dine, to
a cinsti cu mincare si bautura / (o) masa imbelsugata
wine cellar
pivnita cu / de vinuri ; crama
wine district
regiune vinicola
wine glass
1. pahar de / pentru vin
2. pahar cu vin
3. pahar (masura egala cu 4 linguri de masa)
wine gower
viticultor
wine press
teasc de struguri
wine skin
burduf pentru vin
wine stone
tartru
wine that won't travel, a
un vin care nu se urca la cap
wine vault
pivnita de vinuri ; crama
wine was not lacking
vinul nu lipsea , era vin din belsug
wine-bibbing
betie
wine-grower
viticultor
winebibber
bautor de vin ; bautor ; betiv(an)
wing
I. 1. aripa (de pasare , avion , de cladire etc.)
2. aripa , aripioara , -- mina , brat
3. batant , canat
4. numele mai multor unitati de aviatie ; aripa de aviatie ; (grup de aviatie) (de 3 escadrile) ;
regiment
5. aripa , flanc ; parte
6. culise
7. sfirleaza de vint
8. fel de a zbura ; zbor
9. atac pe extrema (la fotbal etc.)
II. 1. a da aripi / avint (cu dat.) ; a grabi (cu ac.)
2. a impana (o sageata)
3. a strabate in zbor , a zbura prin , printre (sau) peste
4. a construi aripi la (o cladire)
5. a rani la brat (sau) in aripa
III. a zbura
wing beat
bataie din aripi / a aripilor
wing case
elitra
wing chair
fotoliu cu rezematori laterale pentru cap
wing commander
1. comandantul aripii de aviatie
2. locotenent-colonel de aviatie
wing its flight / its way through the air, to
a zbura ; a despica aerul cu aripile
wing nut
piulita-fluture
wing span
anvergura aripii
wing spar
lonjeron
wing the air, to
(vezi) wing its flight
wing-ding
1. zaiafet , bairam , petrecere zgomotoasa
2. nebunie , chestie nemaipomenita
3. harmalaie , zarva , larma , scandal
wing-footed
1. iute de picior
2. (d. zei) cu aripi la picioare , cu picioarele inaripate
wing-over
tonou
wing-weary
1. (d. pasari) obosit de zbor , cu aripi obosite
2. obosit de drum / calatorie
winged
1. (si in cuvinte compuse) cu aripi ; inaripat
2. maret ; sublim
3. inaripat , avintat ; inflacarat
4. care zboara / trece repede ; iute ca gindul
wingless
fara aripi ; apter
wingy
1. cu aripi , inaripat
2. (vezi) winged 4.
wink
I. 1. (at) a clipi (din ochi) (la)
2. (d. stele etc.) a clipi , a licari ; a pilpii
3. a miji , a se inchide de somn
II. 1. a clipi din (ochi)
2. a semnaliza cu (farurile etc.)
III. 1. clipire (din ochi)
2. clipa , clipita
3. licarire , sclipire ; pilpiit
wink at smb. / smth., to
1. A face cu ochiul cuiva
2. A ignora ceva in mod voit
3. A trece ceva cu vederea
wink away
a-si opri , a-si stapini (lacrimile)
wink is a good as a nod, a
1. O usoara indicatie ajunge
2. E destul un semn
wink out of
a scoate (o murdarie etc.) (din ochi) clipind
winkers
semmalizatoare
winkle
diferite specii de melc de mare (Littorina ; Busycon)
winkle out
1. a smulge , a scoate ; a afla (adevarul etc.)
2. a scoate , a da afara (pe cineva)
winner
1. cistigator ; invingator
2. (mare) succes
3. persoana care s-a realizat
winning
1. cistigator ; invingator ; biruitor
2. atragator , captivant , incintator , cuceritor
3. (d. o lovitura) de gratie , decisiv
winning post
potou / linie de sosire
winning ways
fel de a fi cuceritor
winnings
cistig , bani cistigati (la curse etc.)
winnow
I. 1. a vintura (griu)
2. (d. vint etc.) a spulbera ; a imprastia , a risipi
3. a cerne ; a cerceta cu grija ; a verifica ; a desparti , a deosebi
4. a alege , a selecta , a selectiona
5. a bate (aerul) cu aripile
II. a vintura (griu)
III. vinturatoare
winnower
1. vinturatoare
2. vinturator
winsome
(vezi) winning 2.
winsomely
(in mod) cuceritor , fermecator
winsomeness
farmec , atractie ; vinoncoace
winter
I. 1. iarna
2. iarna , -- an
3. perioada grea / de restriste etc.
II. a ierna ; a hiberna
III. a ingriji (animale , plante) pe / in timpul iernii
winter cherry
papalau (Physalis alkekengi)
winter corn / crop
culturi de toamna
winter garden
sera cu plante ornamentale (ca loc de recreatie iarna)
winter is at hand
iarna e aproape / bate la usa
winter sports
sporturi de iarna
winter wheat
griu de toamna (Triticum sativum)
winterberry
ilice (Ilex sp.).
winterbourne
izvor (sau) piriu care curge numai iarna
wintergreen
perisor (Pyrola minor)
winterize
a adapta la conditiile de iarna
winterly
(vezi) wintry
wintertime
(timp / vreme de) iarna
wintery
(vezi) wintry
wintry
1. de iarna , hibernal
2. rece , glacial , de gheata
winy
ca vinul ; ca de vin ; cu gust (sau) miros de vin
winze
put orb (suitor de la un orizont la altul)
wipe
I. 1. a sterge (cu cirpa , buretele etc.) ; a curata ; a freca
2. a-si sterge (picioarele etc.)
3. a face curat
4. a pocni , a lovi
II. (at) a lovi (cu ac.)
III. 1. stergere ; curatare ; frecare
2. tranzitie sinematica a imaginii
3. batista
wipe a smile / a grin off one's / smb.'s face, to
1. A inceta sa zimbesti
2. A opri zimbetul pe buzele cuiva
wipe away
a sterge , a indeparta (praful , lacrimile etc.)
wipe down
a curata / a sterge cu o cirpa umeda (peretii etc.)
wipe off
1. a sterge (ce s-a scris pe tabla etc.)
2. a scapa de , a lichida , a achita (o datorie)
wipe off old scores, to
a sterge / trece cu buretele (peste conflicte , suparari etc.)
wipe off one's score, to
(vezi) pay off one's score
wipe off the face of the earth / the map, to
a sterge / rade de pe fata pamintului ; a desfiinta
wipe off the slate, to
(vezi) clean the slate
wipe off your chin !
1. Da-o pe git (bautura)
2. Gura ! Tine-ti pliscul !
wipe out
1. a nimici , a distruge , a desfiinta (populatia etc.)
2. a indeparta cu totul , a rade , a sterge temeinic
3. a curata pe dinauntru (un ulcior etc.)
4. a sterge ; a uita (certurile etc.)
5. (vezi) wipe off 2.
wipe smb.'s eye, to
1. A baga in buzunar pe cineva
2. A intece pe cineva
3. A-I lua cuiva inainte
wipe the clock, to
a inceta brusc lucrul
wipe the floor / ground with smb., to
1. A zdrobi / desfiinta pe cineva
2. (F. ->) a matura podeaua / pamintul cu cineva
3. A da de-a dura / rostogolul cu cineva
wipe the floor dry
freaca dusumeaua pina cind se usuca
wipe the grin / smile off smb.'s face, to
1. A face sa-I piarda cuiva zimbetul de pe fata , a face pe cineva sa-si piarda veselia /
/ increderea in sine
2. Aprox. A aduce la realitate pe cineva
wipe up
1. a sterge (lichid , murdarie)
2. a sterge cu cirpa uscata (vesela etc.)
wipe your face clean
sterge-ti bine fata
wipe your nose on / with your handkerchief
sterge-ti nasul cu batista
wipe-out area
zona de proasta receptie
wiper
1. stergator (de parbriz)
2. stergator , prosop
3. cursor , perie de contact
4. pieptene de ungere ; racleta
5. cirpa (de praf)
6. batista
wire
I. 1. sirma ; fir de sirma
2. lat (pt. prinderea pasarilor)
3. fir , ata (pt. taiatul untului etc.)
II. 1. a bobina ; a conecta
2. a cupla , a lega
3. a lega / a fixa cu sirma
4. a telegrafia , a instiinta despre (ceva) printr-o telegrama
5. a ingradi cu sirma
6. a prinde in lat (o pasare)
III. a telegrafia
wire basket
cos de sirma ; sita metalica
wire dancer
echilibrist / acrobat pe sirma ; dansator pe sirma
wire in
a-I da drumul , a se apuca de treaba (serios)
wire netting
retea (sau) retele de sirma
wire puller
1. papusar
2. persoana care trage sforile , sforar , tragator de sfori ; eminenta cenusie
wire pulling
masinatii , sforarii
wire rope
cablu de sirma
wire tapping
interceptarea convorbirilor telefonice
wire wool
burete de sirma (pt. curatat vesela)
wire-drawn
1. trefilat
2. (d. un argument) tras de par
3. (d. stil) contorsionat ; incurcat
wire-haired
cu parul ca sirma ; (d. focsi) sirmos
wire-tap
I. a intercepta (convorbiri telefonice) ; a conecta la linia de legatura prin fir
II. a intercepta convorbiri telefonice
wire-wove paper
hirtie velina
wirecutters
foarfece / cleste de taiat sirma
wireless
I. fara fir ; (de) radio
II. radio
wireless apparatus
radioaparataj
wireless telegram
radiotelegrama
wireless telegraph
radiotelegrafie
wireman
1. instalator , montor , electrician
2. telegrafist
wireworm
specii de gindac saritor (Elateridae)
wiring
1. traseu de linie , conexiune
2. instalatie electrica
wiry
1. ca sirma ; ca de sirma ; subtire si flexibil , sirmos
2. (d. par) ca sirma , sirmos , tepos , aspru
3. slab si muschiulos ; vinos ; rezistent
4. de sirma
5. (d. sunet) metalic
wis
a socoti , a crede ; a sti
wisdom
1. intelepciune ; judecata ; cumintenie ; sagacitate
2. lucru intelept (sau) cuminte
3. experienta vietii ; experienta omenirii
4. filozofie
5. stiinta , invatatura , cunostinte
wisdom tooth
masea de minte , al treilea molar
wise 1.
1. intelept , cu judecata , cu scaun la cap ; chibzuit , prevazator ; serios , cuminte ; asezat
2. stiutor , cunoscator , avizat , informat
3. cu puteri oculte
wise 2.
chip , fel , mod , maniera
wise after the event
care da sfaturi si solutii dupa ce s-a comis greseala ; cf. dupa razboi multi viteji se-arata ; cf. dupa ce fringi carul , multi se gasesc sa-ti arate drumul ; cf. dupa ploaie nu mai trebuie caciula ;
cf. tot patitu-I priceput
wise guy , wisehead
(vezi) wiseacre
wise up
1. a informa , a incunostiinta
2. a sti , a cunoaste ; a pricepe
wise up to smth., to
1. A-si da seama de ceva
2. A descoperi / intelege (o intriga , o manevra)
3. (F. ->) a se prinde
wiseacre
destept , atoatestiutor
wisecrack
banc ; -- spirit , vorba de duh ; gluma
wisely
intelept , cu intelepciune ; cu judecata ; chibzuit ; cuminte
wisent
zimbru (Bison bonasus)
wish
I. 1. (cu pret. si subj.) a dori , a vrea (ceva ce nu e posibil acum)
2. (cu Past Perfect) a fi pacat ca (nu s-a intimplat ceva in trecut) etc.
3. (cu inf. lung sau ac. cu inf.) a dori , -- a vrea
4. (cu compl. direct si circumstantial)
5. (cu dat.) a dori , a ura (cuiva) ; a spune (cuiva)
II. (cu compl. circumstantial) a vrea sa fie etc.
III. 1. a avea o dorinta (sau) dorinte ; a nazui ; a aspira
2. a vrea , a dori
3. a-si dori ceva (in gind)
IV. 1. dorinta ; placere ; vrere ; dor ; pofta
2. dorinta , obiect al dorintei
3. dorinta (in gind)
4. dorinta , urare
wish evil to smb., to
(vezi) wish smb. ill
wish for
a-si dori (cu ac.) , a visa la ; a se ruga pentru
wish is father to the thought, the
1. Gindurile din dorinti se nasc
2. Sintem inclinati sa credem ceea ce am dori sa fie
wish on / upon
1. a dori ca (altcineva) sa aiba parte de
2. a sili sa accepte , (F.) a viri pe git
wish smb. All the luck in the world, to
a ura cuiva noroc
wish smb. At Jericho / at the devil / at York / further, to
a trimite pe cineva la dracu / la mama dracului / unde a intarcat dracu copiii / unde a dus mutu iapa
wish smb. At the bottom of the sea, to
a dori sa vezi pe cineva mort / (F. ->) sa nu-I moara multi inainte
wish smb. Joy (of), to
a dori cuiva sa aiba parte (de)...
wish smb. To hell, to
1. A trimite la dracu
2. A da dracului pe cineva
wish smb. Well, to
1. A dori binele cuiva
2. A simpatiza pe cineva
wish smb. ill, to
1. A dori raul cuiva
2. A avea un resentiment / o antipatie fata de cineva
wish smth. Away, to ; you cannot
nu poti scapa de (o greutate , o realitate neplacuta) printr-o simpla dorinta
wish smth. On / onto smb., to
1. A trece cuiva o sarcina / o povara
2. (F. ->) a da / lasa ceva pe capul cuiva
wish well to a cause / country, etc., to
1. A dori succes unei cauze
2. A simpatiza cu o cauza / tara etc.
wishbone
(osul) iades (la pasari)
wishful
doritor , dornic ; insetat
wishful thinking
ginduri inspirate de dorinte , iluzii , dorinte desarte , luarea dorintelor drept realitate
wishfully
cu dor ; cu pasiune
wishing
1. dorire ; dorinta ; vrere
2. urare ; urari
wishing bone
(vezi) wishbone
wishing cap
tichie fermecata (care indeplineste toate dorintele)
wishing well
fintina fermecata (sau) izvor fermecat (care ghiceste dorintele)
wishy-washy
1. fara gust , searbad , fad
2. (d. ceai etc.) slab ; apos
3. (d. stil) dezlinat ; insipid ; incolor
4. fara miez / continut
5. sovaitor , ezitant , nehotarit ; neprecis
wisp
1. manunchi , mina , legatura (de fin etc.) ; funie ; rasucitura ; somoiog (de paie)
2. smoc (de par)
3. maturica
wispy
1. in manunchi , inmanuncheat
2. (d. un fir de iarba etc.) subtire
wist
wit (2.)
wistaria , wisteria
glicina (Wisteria sinensis)
wistful
nostalgic , plin de dor / alean ; melancolic ; visator , ginditor , meditativ
wistfully
cu nostalgie / dor ; cu melancolie ; melancolic ; meditativ , ginditor
wistfulness
nostalgie , dor , alean ; melancolie ; visare ; reverie
wit 1.
1. simturi
2. spirit , inteligenta ; (putere de) judecata ; ratiune ; discernamint ; (putere de) intelegere ;
vioiciune a mintii ; istetime ; desteptaciune
3. exprimare inteligenta si spirituala (a ideilor) ; spirit , duh ; umor ; ironie ; "sare"
4. persoana spirituala ; (P. ->) mucalit ; hitru bun de glume
5. intelepciune ; simt practic
6. intelect ; ratiune ; logica
wit 2., wits
a sti ; a invata , a se afla
wit bought is better than wit taught
patania e cea mai buna invatatura
witan
sfatul (sau) sfetnicii regelui (la anglo-saxoni)
witch
I. 1. vrajitoare , (P. ->) fermecatoare , farmazoana
2. vrajitor , (P. -->) fermecator , farmazon , solomonar
3. femeie (sau) fata seducatoare , sirena
4. cotoroanta , bba-cloanta , hirca
II. a vraji
witch broom
matura de vrajitoare
witch doctor
vraci (la primitivi)
witch is same the thing
ceea ce este (de fapt) acelasi lucru
witchcraft
1. vrajitorie , farmece , (P-->) solomonie
2. farmec , vraja
witchery
(vezi) witchcraft
with
1. cu ; impreuna cu
2. cu , alaturi de ; de partea (cu gen.)
3. (exprima amestecul , imbinarea) cu
4. (exprima includerea) cu ; la
5. cu ; care are ; avind
6. cu ; cu ajutorul (cu gen.) ; prin ; datorita (cu dat.)
7. cu ; in sprijinul (cu gen.) ; in favoarea (cu gen.) ; de partea (cu gen.) ; pentru
8. cu ; impotriva , in contra (cu gen.)
9. cu ; in aceeasi directie cu
10. (odata) cu ; in acelasi timp cu
11. (exprima comparabilitatea) cu ; ca si ; la fel cu ; la fel ca si
12. (exprima separarea) cu ; de
13. in ciuda (cu gen.) , cu tot
14. de ; din cauza / pricina (cu gen.) ; datorita (cu dat.)
15. (exprima modul) cu ; plin de
16. la
17. la ; asupra (cu gen.)
18. la ; pentru
19. la ; in grija / seama (cu gen.)
20. cu ; fata de ; in ceea ce priveste , cit priveste , privitor la ; de
21. (exprima legatura , conexiunea) cu ; de
22. (in porunci , comenzi , imprecatii etc.) cu
with (good) season
pe buna drepatate , cu temei , in mod just / intemeiat
with / at lightning speed
cu iuteala fulgerului
with a bad / an ill grace
1. Cu neplacere ; fara bunavointa ; < sila
2. Nepoliticos
with a face as long as a fiddle
dezumflat , - cu fata trasa
with a good grace
1. politicos , cuviincios
2. indatoritor , serviabil ; binevoitor
with a good meal under his belt
cu burta plina / (F. ->) pusa la cale
with a grain / pinch of salt
cum grano salis , cu precautie ; critic ; cu rezerve
with a head on
cu chibzuinta / socoteala
with a heart and a half
din / cu toata inima
with a heavy / high hand
in mod autoritar
with a heavy / sore heart
cu inima grea / indurerata
with a heavy hand
ca un stapin / asupritor
with a heavy heart
cu inima grea , deprimat , chinuit sufleteste
with a high hand
cu mina forte , aspru , tare , arbitrar , autocratic
with a large majority
cu o mare majoritate
with a lash of scorpions
1. Cu asprime / cruzime
2. Fara mila ; cu biciul in mina
with a light heart
1. Cu inima usoara
2. Fara griji ; bucuros
with a loose rein
1. Cu o mina slaba
2. Fara energie / autoritate
3. Cu indulgenta
with a plum / marbles in one's mouth
(care vorbeste) de parca ar avea prune in gura
with a quiver in one's voice
cu glas tremurat , cu un tremur in glas
with a rope round one's neck
1. Intr-o situatie precara
2. Aprox. Legat de miini si de picioare
with a scoop
(vezi) at a stroke
with a scoop , at one scoop
dintr-o data , dintr-o miscare
with a shake in her voice
cu un tremur in glas / voce , cu o voce tremurata / tremuratoare
with a single eye / mind
1. Urmarind un singur scop
2. Avind un tel bine precizat
with a sinking heart
deprimat , trist , cu inima grea , pierzindu-si curajul
with a sparing hand
cu economie ; cu mina strinsa
with a string to it
1. Cu anumite conditii / limitari
2. Ingradit de unele conditii
3. (F.- >) cu un clenci
with a strong hand
cu economie ; cu mina forte ; cu autoritate / energie
with a twinkle in his eye
clipind (siret) din ochi
with a vengeance
1. In dusmanie
2. Strasnic ; (F.- >) de mama focului
3. In toata puterea cuvintului
4. Cu adevarat ; (F. ->) cu virf si indesat
with a view to
cu scopul de a
with a view to doing smth ; with the view of doing smth.
pentru / in scopul de a face ceva , ca sa faci ceva
with a wet finger
cu usurinta ; fara effort ; (F. ->) fluierind
with a whip of scorpions
(vezi) with a lash of scorpions
with a will
1. Cu energie / inima
2. Virtos ; tare ; teapan
with all due deference to
cu tot respectul cuvenit
with all due respect (to you)
cu tot respectul pe care vi-l port / datorez ; va rog sa nu mi-o luati in nume de rau , iertati-ma ca va
spun
with all his advantages , I'm sure he can't win
cu toate avantajele pe care le are , sint sigur ca nu poate cistiga
with all my efforts
in ciuda tuturor eforturilor mele , cu toate eforturile mele
with all one's eyes
1. Co ochii mari
2. Cu mare atentie ; numai ochi
with all one's goods and chattels
1. Cu toate catrafusele
2. Cu catel , cu purcel
with all one's heart (and soul)
1. Din toata inima
2. Cu tot sufletul / dragul
with all one's steam on
cu toata energia / viteza
with all speed
cit se poate de repede ; cu viteza maxima, cu maximum de viteza; in mare graba , cu toata graba
with all the eyes in one's head
(vezi) with all one's eyes
with an eye to
1. Pindind ; urmarind
2. Avind in vedere
3. A pierde din vedere
with an eye to the main chance
urmarindu-si interesele proprii
with an ill grace
(vezi) with a bad grace
with bag and baggage
cu catel si purcel
with bare poles
cu velele strinse
with bated breath
1. Tinindu-si respiratia
2. Cu rasuflarea taiata
with bell, look and candle
1. Cu toate formele
2. In toata regula
with best wishes for a happy New Year
cu cele mai bune urari de Anul Nou
with both feet
1. Complet ; in intregime
2. In mod hotarit ; fara rezerve
with cap in hand
1. Cu caciula / palaria in mina
2. Supus ; umil ; servil
with child
insarcinata ; (P. ->) grea
with determination
cu hotarire, ferm
with due attention
cu atentia cuvenita
with effect from
intrind in vigoare de la...
with effect from this year
intrind in vigoare din acest an
with every good wish
cu cele mai bune urari
with fire and sword
cu razboi ; prin forta armelor ; prin foc si pirjol
with flying colours
1. Cu steagurile in vint
2. (fig.) cu cinste / glorie
3. Victorios ; cu succes
with full mouth
cit il tine gura
with full steam on
(vezi) with all one's steam on
with good cheer
cu voie buna , cu voiosie
with gusto
entuziasm , plin de elan ; cu incintare / entuziasm / avint
with half a heart
1. Fara tragere de inima
2. Cu inima indoita
with handkerchief in one hand and sword in the other
aprox. Cu lingura ii da dulceata si cu coada ii scoate ochii
with heart and hand
cu tot sufletul ; cu draga inima
with heavy odds against
fara sanse ; handicapat de
with heavy odds against them
1. cu putine sanse pentru ei
2. aflati in conditii extrem de dificile
with her the problem of conscience is of paramount importance
pentru ea problema constiintei este de extrema importanta
with him it's all a matter of money
pentru el totul e o chestie de bani
with his help
cu ajutorul lui ; multumita / datorita lui
with his tail between his legs
cu coada intre picioare
with honours easy
cu avantaje egale pentru ambele parti
with impunity
fara (teama de) pedeapsa , consecinte / urmari , in conditii de impunitate ; in perfecta siguranta,
fara primejdie
with intention
(in mod) intentionat , dinadins , anume , (F.) expré
with just a touch of scent
parfumat discret
with kid-gloves
1. Cu menajamente
2. Cu maniere afectate ; fandosit
with kind regards
cu salutari prietenesti (ca formula de incheiere in scrisori)
with knobs on
asa / ala e ! Ce mai vorba ! Ba inca si mai si !
with lightning speed
cu iuteala fulgerului
with malice aforethought
premeditat
with might and main
din rasputeri , din toate puterile
with moil and toil
cu chiu cu vai
with much reluctance
(vezi) reluctantly
with no sparing hand
fara crutare
with nothing on
fara nimic pe el / ea etc.; gol pusca
with one accord
de comun acord ; intr-un glas
with one another, with each other
unul cu altul ; unii cu altii
with one foot in the grave
cu un picior in groapa
with one mind
1. De comun acord ; intr-un singur gind
2. (F. ->) gind la gind
with one mouth
intr-un singur glas
with one stroke of the pen
cu o trasatura de condei
with one voice
intr-un glas ; in unanimitate , unanim
with one's / the hackles up
cu o falca in cer si una-n pamint
with one's / the tail between one's / the legs
1. Cu coada intre picioare
2. Umilit
with one's back to the wall
luptind fara sanse de a scapa ; la strimtoare , in impas ; incoltit (din toate partile)
with one's dander / Irish / monkey up
cu capsa pusa
with one's feet foremost
1. (d. un mort) cu picioarele inainte
2. Cu bratele pe piept
with one's finger in one's mouth
1. Cu degetul in gura
2. Cu miinile in sin
with one's hackles up
1. a zbirlit
2. (fig. F.) cu fundul in sus , cu capsa pusa
with one's hat in one's hand
1. Cu caciula / palaria in mina
2. Umil ; servil
3. (vezi) si hat in hand
with one's hat tilted rakishly
cu palaria (pusa) pe o ureche / smechereste
with one's nose at the grindstone
1. (muncind) fara intrerupere / preget / ragaz
2. (F. ->) inhamat la treaba
with one's nose in the air
cu nasul pe sus ; ingimfat
with one's pants down
luat ca din oala / pe nepusa masa
with one's shoulder to the collar
tragind din greu / tare
with one's toes up
mort , dus pe lumea cealalta
with one's tongue hanging out
1. insetat , care moare de sete , cu limba scoasa / atirnindu-I de un cot
2. (fig.) nerabdator , in asteptare (si emotie) ; cu limba scoasa / atirnindu-I de un cot
with one's whole heart
1. din toata inima , din tot sufletul
2. sincer
with one's wits about one
1. In toate mintile
2. Cu reactii prompte
3. Treaz ; lucid
with open arms
m-a primit cu bratele deschise
with open eyes
1. Cu ochii (mari) deschisi
2. Constient ; cu buna stiinta
3. Dindu-si bine seama de
with open hand
cu mina larga ; generos
with open hands
cu mina larga ; generos
with open mouth
cu gura cascata
with open view
cu buna vizibilitate
with parted lips
cu gura intredeschisa
with pleasure
cu placere
with reason
pe buna dreptate
with reference to
referitor la
with regard / respect to
privitor la
with regard to
(vezi) regarding
with relation to
in legatura cu ; in privinta
with safety
fara nici un risc ; fara riscuri ; in siguranta
with scant courtesy
fara amabilitate , necurtenitor
with shovel and tongs
cu energie ; din rasputeri
with suspicion
banuitor , cu neincredere
with the author's best wishes
cu cele mai bune urari ale autorului
with the best will in the world
cu cea mai mare bunavointa posibila
with the bravery natural to him
cu curajul care-I este propriu / caracteristic
with the colours
In armata
with the exception of
cu exceptia (cu gen.), in afara de
with the gloves off
(vezi) without gloves
with the gun at the ready
cu arma pregatita
with the hackles up
(vezi) with one's hackles up
with the heels foremost / forward
(vezi) with one's feet foremost
with the lapse of time
cu trecerea timpului ; cu timpul
with the lid off (smth.)
la vedere ; in vazul tuturor ; pe fata
with the naked eye
cu ochiul liber
with the proviso that
cu conditia (ca) sa
with the rough side of one's tongue
cu cuvinte aspre ; cu severitate
with the skin of one's teeth
ca prin urechile acului
with the sun
dis-de-dimineata ; in zori
with the tail between the legs
(vezi) with one's tail between one's legs
with the tail of one's eye
cu coada ochiului
with the tongue in one's cheek
in ironie , (F.) in bascalie
with the utmost willingness
cu cea mai mare placere ; din toata inima
with the wind
1. Disparut ; spulberat
2. Gone with the wind > (aprox.) (F.) dus pe apa Simbetei
with the word
(vezi) on the word
with this (purpose) in view
in acest scop , in vederea acestui lucru
with time and patience the leaf of the mulberry becomes satin
1. Cu vreme si cu rabdare si frunza de dud se face matase
2. Cu rabdarea treci si marea
3. Incetul cu incetul se face otetul
with tooth and nail
dirz ; cu inversunare / dintii
with vengeance
1. din plin ; si inca cum
2. strasnic , grozav
with whom
cu cine ?
with wide-spread
cu aripile larg intinse
with young
cu pui , cu vitel etc.
with your favour / leave
cu voia d-tale / d-voastra
withal
I. 1. in plus, in afara de acestea, pe linga acestea; unde mai pui; de asemenea , pe de alta parte
2. prin aceasta , astfel
3. la aceasta
II. (la finele prop.) cu
withdraw , withdrew , withdrawn
I. 1. a retrage , a lua inapoi (bani de la banca etc.) ; a scoate
2. a retrage , a retracta
3. a retrage ; a scoate din lupta
II. a se retrage
III. 1. a se da inapoi (putin) , a se trage ; a se retrage
2. a se retrage ; a bate in retragere ; a se replia
3. a se retrage , a pleca
4. (from) a se retrage
5. a retracta , a-si lua vorba indarat
withdraw into one's shell, to
a se retrage in gaoacea sa
withdrawal
1. retragere ; dare inapoi
2. retractare
3. retragere ; repliere
withdrawal chamber / room
salon
withdrawn
I. winthdraw
II. (d. cineva) retras in sine , inchis
withdrew
withdraw
wither
I. 1. a vesteji , a ofili ; a usca
2. a slabi , a emacia ; a istovi ; a imbatrini
3. a face sa taca , a reduce la tacere
4. a spulbera , a distruge (sperante etc.)
II. 1. a se vesteji , a se ofili ; a se usca ; a se trece ; a pali
2. a se ofili ; a imbatrini ; a se trece ; a slabi
3. a se ofili , a nu mai putea de dor , a tinji
wither on the vine, to
(d. un plan / o actiune inceputa) a fi abandonat / depasit / uitat , (F. ->) a cadea / ramine balta
withering
1. care vestejeste , ofileste , usuca
2. (d. o remarca etc.) paralizant ; distrugator , nimicitor
witheringly
insotindu-si vorbele etc. cu o privire nimicitoare / ucigatoare
withers
girbita , greaban (la cai)
withheld
withhold
withhold , withheld
I. 1. a refuza ; a se abtine de la ; a renunta la
2. a retine ; a opri
3. a ascunde , a tainui , a nu da in vileag (adevarul , o informatie etc.)
II. (from) a se abtine (de la)
withhold one's consent, to
a nu-si da consimtamintul
withim 10 kilometres of Bucharest
pina in cel mult 10 Kilometri de Bucuresti
within
I. 1. inauntru ; in interior
2. in casa
3. in sinea sa
II. interior , parte interioara
III. 1. inauntrul (cu gen.) , in interiorul (cu gen.) , in ; in cuprinsul (cu gen.) ; in raza (cu gen.)
2. (d. sentimente etc.) din ; dinauntrul , din interiorul (cu gen.) ; inauntrul , in interiorul (cu gen.)
3. in ; pina in ; nu mai tirziu de
4. in raza (cu gen.) , nu mai departe de(cit)
5. in cadrul / limitele (cu gen.) ; in conformitate cu ; conform (cu dat.)
6. cu o precizie / exactitate care merge pina la / care atinge , pin la
within (the) law
in cadrul legii , in cadrul legal ; in conformitate cu prevederile legale
within a few miles of London
la o departare de (numai) citeva mile de Londra
within a radius of
1. pe o raza de
2. in limitele (cu gen.)
within a stone's throw
la o aruncatura de bat
within a week
(pina) intr-o saptamina ; pina la sfirsitul saptaminii
within an ace of
la un pas de ; cit pe aci sa ; mai-mai sa
within an inch of
la un pas de
within bounds / limits
cu limitele ; in cadrul
within call (of)
1. La o distanta de unde cineva poate fi chemat / strigat
2. (fig.) la dispozitie / indemina
within doors
cu usile inchise ; in dosul usilor
within earshot
(de) la o distanta la care se poate auzi (ceva)
within earshot / hearing
1. In raza auditiva
2. De unde se poate auzi
within easy reach (of)
usor de atins ; la indemina ; in apropiere
within eyeshot
in cimpul de vedere , observabil
within four walls
1. intre patru pereti
2. (fig.) intre patru pereti , in taina / secret ; pe ascuns
within gunshot
in bataia pustii
within hail
destul de aproape ca sa poata auzi
within hailing distance
(vezi) within hail III. 2.
within hearing
destul de aproape ca sa poata auzi / sa poata fi strigat
within ill grace
morocanos ; nepoliticos
within limits
cu oarecare rezerve
within living memory
1. in amintirea / memoria oamenilor care (mai) traiesc
2. de cind lumea
within my grasp
la indemina mea , (aproape) cit sa-l pot apuca (cu mina)
within one's grasp / reach
accesibil ; la indemina ; care poate fi atins / inteles
within one's income
in masura in care ii permit veniturile sale
within one's recollection
de cind se tine minte / s-a pomenit / se stie
within oneself
in sinea sa
within range
1. in bataia tunului etc.
2. (F.) la indemina
within reach
accesibil ; la indemina , aproape
within reason
in limitele rezonabile , intr-o masura rezonabila , nu excesiv
within shot
(vezi) within gunshot
within sight
1. In raza vizuala
2. De unde se poate vedea
3. In vazul...
within smb's grasp
accesibil mintii cuiva , usor de inteles pentru cineva
within smb.'s reach
1. La indemina cuiva ; accesibil
2. Nedepasind capacitatea de intelegere a cuiva
within smb.'s scope
in sfera de actiune / competenta cuiva
within sound of the cannons
la o distanta la care se puteau auzi tunurile
within ten minutes they were dressed
in zece minute erau imbracati
within the bills of mortality
in Londra sau in jurul Londrei
within the bounds of possibility
in limitele posibile
within the city
in oras , in interiorul orasului ; in cuprinsul orasului
within the four corners of
in cadrul / limitele unui act / document
within the four seas
in Anglia
within the framework of
in cadrul (cu gen.)
within the framework of smth.
in cadrul unui lucru
within the house
in casa , in interiorul casei
within the law
in cadrul legii , legal
within the limits of my province
in limitele competentei mele
within the limits of the town
in incinta orasului
within the memory of men
(vezi) within living memory
within the pale (of)
1. In limitele / granitele / cadrul
2. (fig.) in sinul societatii / bisericii etc.
3. In rindul oamenilor
within the pale of
in cadrul (sau) limitele (cu gen.)
within the precincts
in limitele (sau) in cadrul (cu gen.) ; in interiorul (cu gen.)
within the radius of knowledge
in sfera de cunostinte / in cadrul cunostintelor
within the scope of
in limitele / cadrul (cu gen.) ; in sfera , de domeniul (cu gen.)
within the space of
in decurs de
within the walls
intre zidurile (cetatii) ; in cetate / oras
within the walls of
intre zidurile (cu gen.)
within time of mind
(vezi) within one's recollection
within touch of
la indemina ; accesibil
without
I. 1. la exterior , pe din afara ; la suprafata
2. afara ; in aer liber ; pe strada
3. dupa infatisare , dupa expresia chipului / fetei (parea vesel etc.)
II. 1. fara ; lipsit de ; care nu are
2. (cu forme in -ing) fara (sa (sau) cu inf.)
3. in afara (cu gen.) , dincolo de
4. dincolo de ; depasind cadrul (cu gen.)
5. fara a (mai) pune la socoteala , (si) fara
III. daca nu ; fara sa
without (a) doubt
fara indoiala, neindoios
without (a) rest
fara odihna / ragaz / pauza ; neincetat
without / beyond / above price
inestimabil , fara pret ; (fig. si) nepretuit
without a breach of continuity
fara intrerupere
without a dissentient voice
nici un vot contra ; in unanimitate
without a fuss
fara zarva
without a hitch
ca pe roate ; struna ; ca un ceasornic
without a murmur
fara murmur ; fara a cricni
without a name
1. fara nume ; necunoscut
2. (d. un mod de a proceda etc.) incalificabil
without a penny (to bless oneself with)
fara o para chioara
without a reel or a stagger
1. Fara a se clinti
2. Fara ezitare ; cu fermitate
without a shadow of doubt
fara (o) umbra de indoiala
without a spot
nepatat ; neprihanit
without a stop
fara oprire
without a trace
fara urma
without any fanfares
(vezi) without a fuss
without any qualification
1. fara rezerve / retinere
2. fara conditii , (in mod) neconditionat
without avail
(vezi) of no avail
without batting an eyelid
fara sa clipeasca ; neclintit ; impasibil
without bite or soup
pe nemincate ; (F. ->) cu burta goala
without ceremony
fara multa economie ; (F. ->) fara fasoane
without controversy / dispute
fara discutii ; de (comun) acord
without delay
fara intirziere, neintirziat
without demur
fara impotrivire
without doubt
fara doar si poate ; fara discutie / indoiala
without end
fara sfirsit, nesfirsit, care nu se mai ispraveste
without example
fara precedent
without fail
negresit , neaparat
without fall
negresit , neaparat , categoric
without fear or favour
impartial ; fara ura sau partinire
without further / more ado / ceremony
1. fara multa vorba
2. Fara a ma zabovi / lungi vorba
without gloves
fara manusi / menajamente
without guile
1. fara intentie rea
2. nevinovat , inocent
without intention
neintentionat , fara ginduri ascunse
without intermission
neintrerupt , neincetat , fara intrerupere
without interruption
neintrerupt , fara intrerupere / pauza / ragaz
without knowing
fara sa stiu etc. / a sti
without let or hindrance
fara nici o opreliste
without limit
fara margini , nelimitat
without means
lipsit de / fara mijloace
without mincing matters / the matter / one's words
1. fara menajamente
2. Vorbind deschis / pe fata / sleau , spunind lucrurile pe nume
without much devil
in dorul lelii, - fara tragere de inima
without number
fara (de) numar , nenumarati
without offence
fara suparare , fara sa supar pe cineva
without peer
fara pereche / egal ; neasemuit
without pluck you get nowhere
daca n-ai tupeu nu izbutesti in nimic / nu poti ajunge departe
without precedent
fara precedent
without prejudice to
fara a prejudicia (cu ac.) , fara a fi un prejudiciu pentru
without price
nepretuit
without reason
fara motiv / temei ; fara socoteala
without rebuke
fara cusur ; ireprosabil ; impecabil
without recourse
fara responsabilitate (formula folosita de girantul unei polite)
without redemption
fara scapare / speranta de indreptare
without reference to smth.
1. independent de ceva
2. fara a tine socoteala / cont de ceva
without regard to
1. Fara a lua in considerare
2. Fara a tine cont de
without regard to / for
fara a respecta (cu ac.)
without remorse
(vezi) remorselessly
without reservation
1. fara rezerve / sovaire / retinere ; din toata inima
2. fara restrictii
3. fara locuri rezervate
without reserve
1. Fara rezerve ; in intregime ; total
2. (d. o licitatie) fara pret de strigare
without resort to
fara a recurge la
without respect of persons
fara a tine seama de cine e de fata
without respect to smth.
fara a tine seama de ceva
without respire
fara ragaz / intrerupere ; neincetat
without restraint
fara nici o restrictie , fara restrictii , (in mod) liber / nestinjenit
without result
fara nici un rezultat , inutil
without rhyme or reason
1. Fara motiv / rost
2. (F. ->) hodoronc-tronc ; fara nici un chichirez
without season ; out of season
fara temei / justificare , in mod neintemeiat
without success
fara succes ; neizbutit
without taint
fara pata , nepatat , imaculat
without the gate
dincolo de poarta ; cum treci dincolo de poarta
without the mind of smb.
(vezi) against smb.'s mind
without the walls
In afara zidurilor cetatii ; afara de oras
without turning a hair
fara sa clipeasca (din ochi) ; fara sa se clinteasca ; fara teama
without turning an eyelash
1. Fara a se lasa intimidat
2. Fara a se clinti / speria
withstand , withstood
I. 1. a rezista la (sau) (cu dat.) , a tine piept (cu dat.)
2. a se opune , a se impotrivi (cu dat.)
II. a rezista , a opune rezistenta , a nu ceda
withstood
withstand
withy
I. (vezi) withe
II. 1. rezistent si elastic , ca o vergea
2. (d. cineva) muschiulos
witless
1. prost , neghiob
2. prostesc , absurd
3. (of) nestiutor , ignorant (in privinta -- cu gen.)
witlessly
1. prosteste ; nechibzuit
2. fara s stie
witlessness
1. prostie
2. nestiinta
3. nepricepere
witling
destept , caraghios , -- om care se crede spiritual
witness
I. 1. martor ; martor ocular
2. marturie ; dovada ; proba
3. dovada ; astfel ; de pilda / exemplu
II. 1. a fi martor / a asista la ; a observa
2. a fi prezent ca martor la ; a atesta / a adeveri / a confirma ca martor ; a subscrie ca martor
(un document)
3. a trada , a dovedi
III. (against ; for) a depune marturie (contra -- cu gen.; pentru)
witness box / stand
banca / boxa martorilor
witness to
1. a depune marturie in legatura cu ; a sustine in calitate de martor ca
2. a atesta ca , a dovedi ; a trada ; a fi un semn de
witnesses for the prosecution
martori ai acuzarii
witticism
remarca spirituala ; vorba / cuvint de spirit ; gluma
wittily
cu mult spirit , spiritual
wittiness
spirit , duh , "sare"
witting
intentionat , deliberat ; premeditat
wittingly
intentionat , cu intentie ; cu premeditare
witty
1. (d. cineva) spiritual , plin de duh ; ghidus , mucalit
2. (d. remarci etc.) spiritual , (plin) de duh , de spirit
3. siret , viclean ; abil
wive
I. a se casatori , a se insura
II. a se casatori / a se insura cu ; a lua de nevasta / sotie
wives
wife
wizard
1. (in basme) vrajitor , magician , (P. -->) fermecator , farmazon , solomonar
2. saman ; vraci
3. vrajitor , artist etc. exceptional
4. scamator , prestidigitator
wizardly
(ca) de vrajitor
wizardry
vraji ; vrajitorie ; magie
wizen
I. a vesteji , a ofili ; a usca ; a seca
II. a se ofili ; a se usca ; a seca
wizened
1. ofilit ; uscat ; secat
2. zbircit ; cu riduri