Wednesdays
miercurea , in fiecare miercuri

Weird Sisters , the
1. nornele , surorile destinului
2. vrajitoarele (in "Macbeth")

Wells , Herbert George
(1866 -- 1946)

Welsh
I. galez , din Tara Galilor , vels
II. 1. (limba) velsa
2. the Welsh > galezii , velsii

Welsh rabbit / rarebit
brinza topita (adesea amestecata cu bere) care se serveste pe felii de piine prajita sau covrigei

Welshman
galez , vels

Weltanschauung
conceptie despre lume ; orizont

Weltschmerz
"Weltschmerz" , "mal du siècle" ; melancolie , pesimism ; byronism

Wembley
Wembley

Wenchow
Venciou

Wendell
Wendell

Wensleydale
1. soi de brinza de vaci (originara din Yorkshire)
2. rasa de oi cu mita lunga

Wesleyan
wesleian , metodist

West Country , the
Vestul Angliei

West End , the
partea de vest a centrului Londrei , in care se afla cele mai mari magazine , teatre , birouri etc.

West Indian
din Indiile Vestice

West Point
West Point

Western Church , the
biserica romano-catolica

Westernize
a occidentaliza

Westernmost
cel mai de vest ; din extremul vest

Westminster
1. districtul Westminster (in Londra)
2. parlamentul englez

Westminster Abbey
biserica gotica londoneza , loc de incoronare si inmormintare a regilor Angliei

Westphalia
provincie in Prusia > Westfalia

we
noi

we are all within his grasp
sintem cu totii in puterea lui , ne are pe toti la mina

we are not out of the wood yet
n-am scapat inca de primejdii (sau) ne mai asteapta inca (niste) greutati ; n-am iesit inca la liman

we are not warranted in believing him guilty
nu avem motive sa-l consideram vinovat

we are privileged today to have Mr Steward as a guest
este o cinste pentru noi de a-l avea astazi pe domnul Steward ca oaspete

we are puzzled and so are you
suntem nedumeriti , si voi la fel ; sunteti la fel de nedumeriti ca si noi

we are taking you over to New York
dam legatura cu New York-ul

we are tiled
sintem (doar) intre noi

we are two weeks next Friday
plecam de vineri in / peste doua saptamini

we beat them hollow
I-am batut mar , I-am facut praf

we beg to inform you
(formula pt. corespondenta comerciala) avem onoarea a va comunica

we can't do with him and his insolence
nu ne impacam cu el (sau) nu-l putem suferi, - e un neobrazat

we can't help that
nu ne putem impotrivi , n-avem ce sa facem

we could hear nothing
ne se auzea nimic

we could ill afford it
nu prea ne dadea mina sa-l luam , nu prea aveam bani sa-l cumparam

we couldn't even hold our ground , let alone advance
nu puteam nici macar sa stam pe loc , necum / dara-mi-te sa inaintam

we couldn't have had worse weather
nici nu se putea o vreme mai urita / proasta

we count it a great honour
consideram aceasta drept o mare cinste

we crossed from Calais to Folkestone
am traversat Canalul de la Calais la Folkestone

we do nothing in that line
1. nu lucram in acest domeniu
2. nu tinem astfel de articole

we don't kill a pig every day
nu e in fiecare zi Paste

we expect each of you to do your duty
dorim, intelegem (sau) cerem ca fiecare din voi sa-si faca datoria

we felt the solution to be wrong , we felt that the the solution was wrong
simteam / aveam sentimentul / aveam impresia (sau) eram de parere (sau) ne-am dat seama
ca solutia este gresita

we found ourselves at the foot of a hill
ne-am pomenit la poalele unui deal

we found that he had left the house
am constatat ca parasise casa

we go along with you
va / te sustinem , sintem de acord cu propunerea dv. / ta

we got a letter'rom her yesterday
ieri am primit o scrisoare de la ea , ne-a scris ieri

we got to be friends
ne-am imprietenit , intre noi s-a legat o prietenie

we had a glorification over the event
am sarbatorit evenimentul

we had a high old time
ne-am distrat pe cinste

we had coffee of a kind
a baut , chipurile cafea ; am baut ceva ce aducea (< de departe) cu cafeaua

we had lots of fun
ne-am distrat / am petrecut de minune

we had our house painted
ne-am zugravit casa

we had sooner go
mai bine am pleca ; am prefera sa plecam

we had their children wished on us for the weekend
ne-am pomenit cu copiii lor la sfirsitul saptaminii

we have been out for a walk
am iesit (si noi) sa facem o plimbare

we have heaps of time
avem timp berechet / din belsug

we have left no remedy untried
nu am lasat nici un leac / remediu neincercat ; am incercat toate leacurile / remediile

we have little opportunity for hearing good music
nu prea avem posibilitatea / ocazia sa auzim muzica buna

we hurt ourselves
ne-am ranit

we know him rather well
il cunoastem / stim destul de bine

we lack water
ne lipseste apa , nu avem apa

we left Paris at noon
am plecat din Paris la amiaza

we left at 7 for the theatre
am plecat (sau) am pornit la 7 la teatru

we left on a Sunday and the next day we joined the team
am plecat intr-o duminica si a doua zi / in ziua urmatoare ne-am intilnit cu echipa

we lost our way in the dark
ne-am ratacit in intuneric , din cauza intunericului ne-am ratacit

we made the party in time
am ajuns la serata la timp

we may as well begin at once
putem foarte bine sa incepem imediat

we might just as well have stayed at home !
am fi putut foarte bine sa stam acasa !

we must hope against hope
nu trebuie sa desperam niciodata

we must not trust to luck
nu trebuie sa ne bizuim pe / incredem in noroc ; nu trebuie sa lasam lucrurile in voia soartei /
la voia intimplarii

we must trust to meeting smb. who knows smth. about such things
sa speram ca vom da peste cineva care se pricepe la asemenea lucruri

we never know the value of water till the well is dry
cind seaca apa se cunoaste pretul fintinii

we often slept with open windows
dormeam adesea cu ferestrele deschise

we owe gratitude to him
ii datoram recunostinta

we passed the museum
am trecut pe linga muzeu

we presume him innocent , we presume that he is innocent
presupunem / credem ca este nevinovat

we ran out of water, wherefore we surrendered
ni s-a terminat apa si (de aceea) a trebuit sa ne predam

we rushed past them
am trecut in fuga , goana pe linga ei

we saw them ourselves
I-am vazut noi / cu ochii nostri

we see them very little
ii vedem foarte rar

we shall arrive in time
vom sosi / o sa ajungem la timp

we shall have them down in August
o sa stea / vina la noi in august

we shall see what we shall see
om trai si om vedea

we should have sung
am fi cintat

we should sing
am cinta

we showed him into the garden
l-am adus in gradina , I-am arata gradina

we take no note of time but its loss
nu pretuim timpul decit atunci cind nu-l mai avem

we thank you kindly
va multumim din inima / < din toata inima

we usually go up (to London) every Sunday
de obicei duminica mergem la Londra

we wait your instructions
asteptam dispozitiile / instructiunile dvs.

we went down to Canterbury
ne-am dus (de la Londra) la Canterbury

we went on and on
am mers fara sa ne oprim

we were deceived into believing that
ne-au facut sa credem ca

we were fellows at school
am fost colegi de scoala

we were perished with cold
eram morti / rebegiti de frig

we were shown over the castle
am fost (con)dusi prin castel , ni s-a aratat castelul

we were the worst treated
cu noi s-au purtat cel mai rau / prost / urit , noi am fost cel mai prost tratati

we will have seen it
(noi) o vom fi vazut

we will never yield
nu vom ceda / nu ne vom preda (sub nici o forma)

we wish you good luck
va dorim / uram noroc

we wished him anywhere except there
preferam sa fie oriunde numai nu acolo

we witnessed a strange change in him
am observat la el o schimbare ciudata

we worked under his direction
lucram sub conducerea lui

we'd
1. we should
2. we would
3. we had

we'll
1. we shall
2. we will

we'll discuss it over our lunch
o sa discutam asta la prinz

we'll get into hot water if he hears about this
dam de dracul / am patit-o / ne gasim beleau / e cam albastru daca aude (el) de asta

we'll go for a walk if you feel like it
o sa facem o plimbare daca vrei

we'll go fruit picking tomorrow
miine o sa ne ducem la cules de fructe

we'll work it so that we can all go together
(o sa) aranjam (noi) in asa fel incit sa mergem impreuna

we're
we are

we're in for trouble
am dat de bucluc , ne asteapta necazuri mari

we've
we have

we've been saved a lot of trouble
am fost scutiti de multa bataie de cap

weak
1. slab ; fara putere , lipsit de putere / vlaga ; neputincios , bicisnic ; slabit , care nu si-a revenit ;
bolnav
2. (d. organe etc.) slab , sensibil , delicat ; bolnavicios
3. (d. un argument etc.) slab ; neconvingator ; vulnerabil , subred
4. (d. un jucator etc.) slab , prost ; nepriceput ; incapabil
6. (d. vocale) slab
7. (d. un lichid) slab , apos ; diluat , subtire
8. (d. lumina) slab , fara intensitate ; difuz
9. slab , insuficient , neindestulator , putin (numeros)
10. (d. un material) slab , nerezistent , putin rezistent
11. slab , neaccentuat
12. (d. om , caracter) slab , moale ; sovaitor , nehotarit ; lipsit de fermitate
13. slab , necorespunzator , care nu face fata la

weak as a kitten / as water, (as)
1. Fara putere ; slab (de se clatina pe picioare)
2. Slab ca o mita (jigarita)
3. (fig.) cu un caracter slab
4. (F. ->) slab de inger ; fara vointa

weak as dishwater, (as)
apa chioara ; slab , diluat

weak constitution
constitutie fragila

weak forces
forte insuficiente

weak form
forma slaba

weak in the head / the upper storey
slab la minte ; sarac cu duhul

weak on one's pins
1. Slab ; fara putere
2. He is weak on his pins > se clatina pe picioare

weak vessel
om schimbator / schimbacios , om pe care nu te poti bizui

weak-brained
(vezi) weak-minded 1.

weak-eyed
cu vederea slaba

weak-headed
1. (vezi) weak-minded 1.
2. care se imbata usor
3. (vezi) weak0minded 2.

weak-hearted
1. bun la inima ; milos ; blajin
2. slab de inger , fricos ; las

weak-kneed
1. slab de picioare
2. slab , moale
3. lipsit de / fara caracter

weak-minded
1. slab la minte ; prost , < imbecil
2. sovaitor , nehotarit
3. lipsit de / fara caracter

weak-mindedness
1. slabiciune a mintii ; prostie , < imbecilitate
2. lipsa de fermitate / hotarire , sovaiala , sovaire

weak-nerved
cu nervii slabi

weak-sighted
cu vederea slaba ; miop

weak-spirited
slab de inger , fricos

weak-willed
cu vointa slaba ; influentabil

weaken
I. 1. a slabi , a reduce , a micsora (puterile etc.)
2. a slabi , a atenua , a micsora , a reduce (forta etc.)
3. a slabi , a potoli , a domoli (intensitatea , durerea)
4. a slabi puterile (cuiva) , a slabi ; a debilita
II. 1. a slabi ; a se micsora ; a se atenua ; a se domoli , a se potoli
2. a slabi , a se micsora , a se reduce ; a se subtia ; a scadea
3. (d. cineva) a slabi , a-I slabi puterile ; a se ofili
4. (d. cineva) a se inmuia ; a deveni mai intelegator ; a incepe sa cedeze , (F. ->) a o lasa mai
moale

weaken international tension, to
a micsora / slabi tensiunea internationala

weaker sex , the
sexul slab

weaker vessel
femeie , vas prea slab (aluzie biblica 1 Pet 3 , 7.)

weakest goes to the wall, the
cel mai slab este dat la o parte / scos din joc / eliminat

weakliness
slabiciune ; sanatate subreda

weakling
1. fiinta plapinda / debila ; slabanog
2. moliu , persoana lipsita de energie
3. persoana influentabila (sau) fara vointa (sau) fara personalitate ; (F. ->) cirpa
4. debil mintal

weakly
I. 1. slab , debil ; bolnavicios ; neputincios , bicisnic ; infirm
2. lipsit de fermitate ; sovaitor
II. 1. slab , fara putere ; (cu glasul) slab , stins ; in soapta
2. fara fermitate ; sovaitor

weakness
1. (stare de) slabiciune ; debilitate ; neputinta ; infirmitate
2. moliciune , slabiciune
3. punct slab , parte slab ; punct nevralgic ; slabiciune
4. slabiciune , defect , meteahna , cusur
5. slabiciune , lipsa de trainicie (sau) soliditate , subrezenie
6. slabiciune , feblete ; inclinatie , pornire ; pasiune

weal 1.
1. buna-stare , bogatie , avere
2. bine , -- fericire

weald
1. tinut paduros / impadurit ; padure
2. cimpie , ses
3. the Weald > regiune agricola din sud-estul Angliei (altadata paduroasa)

wealth
1. avere , bogatie
2. belsug , indestulare ; abundenta
3. bogatii (naturale etc.)
4. bogatie , numar mare , abundenta (de exemple etc.)

wealthily
(a trai etc.) in bogatie ; pe picior mare

wealthiness
bogatie

wealthy
I. 1. bogat , avut ; cu dare de mina ; prosper
2. valoros , pretios
II. the wealthy > cei bogati , bogatii , bogatasii

wealthy in
bogat in , plin de

wean
a intarca

wean from
a dezvata / a dezobisnui de ; a vindeca / a lecui de ; a dezbara de

wean of
(vezi) wean from

wean smb. (away) from smth., to
1. A face pe cineva sa renunte la / sa se lase de un obicei rau / o prietenie nociva etc.
2. A dezvata / dezbara pe cineva de ceva

weanling
copil (sau) animal intarcat de curind

weapon
I. 1. arma ; mijloc de lupta
2. bomba atomica / nucleara
3. arma / mijloc de autoaparare
4. arma , mijloc de lupta ; mijloc
II. a inarma , a inzestra cu armament

weapon of attrition
mijloc de hartuire

weaponed
inarmat

weaponless
neinarmat ; lipsit de / fara aparare

weaponry
arme , armament

weapons of offence
arme de atac

wear 1., wore , worn
I. 1. a purta ; a fi imbracat cu ; a fi incaltat cu
2. a purta (par , mustata etc.) ; a avea
3. a purta (inel , pistol etc.)
4. a purta ; a tine (capul etc. -- intr-un anumit fel)
5. a avea (intiparit) pe fata ; a avea (o anumita infatisare)
6. a purta , a avea (un nume etc.)
7. a roade ; a toci ; a uza
8. a face (o gaura etc.) de prea mult purtat (sau) ros / frecat
9. a istovi , a epuiza , a slei
10. a-si omori (vremea)
11. a nu inghiti , -- a nu fi de acord cu , a nu aproba
II. 1. (d. guler etc.) a se micsora , a se stringe (dupa purtat) ; a se ponosi , a se strica ; a se roade
2. (d. imbracaminte etc.) a se purta ; a tine (la purtat) ; a rezista , a fi rezistent
3. (d. cineva) a se tine bine
4. (d. timp) a se scurge , a trece
5. (cu adj.) a deveni , a se face
6. a se purta , a fi la moda
III. 1. purtare , purtat (al hainelor) ; moda ; fel de a se imbraca
2. uzare ; ponosire ; frecare ; roadere
3. confectii

wear 2.
a face vilta sub vint

wear Joseph's coat, to
a fi cast / pur / neprihanit

wear a black tie, to
a purta / a fi in smoking

wear a brick in one's hat, to
a fi afumat / cherchelit

wear a chip on one's shoulder, to
(vezi) carry a chip on one's shoulder

wear a sour look, to
a avea o expresie acra / uricioasa / neplacuta

wear a white tie / tails, to
a purta / a fi in frac

wear and tear
1. uzura ; frecare , roadere
2. frecusuri , necazuri ; vicisitudini

wear away
I. (d. agenti naturali) a minca , a roade ; a distruge ; a eroda
II. a disparea ; a fi mincat / ros (sub actiunea agentilor naturali)

wear bachelor's buttons, to
a fi burlac

wear down
I. 1. a uza , a roade , a strica (imbracaminte)
2. a roade , a eroda ; a subtia
3. a infringe (prin perseverenta) (rezistenta etc.); a rezista mai mult decit; a invinge pina la urma
4. a plitisi ; a obosi
II. a slabi (sau) a se subtia (treptat)

wear holes into smth., to ; wear smth. Into holes
A purta ceva pina se rupe / se gaureste / pina iti ies coatele / degetele etc. prin...

wear horns, to
a purta coarne ; a fi incoronat

wear motley
a fi / a face pe bufonul

wear off
I. 1. a inlatura , a indeparta
2. a atenua , a face sa slabeasca (o impresie etc.)
II. 1. (d. asperitati etc.) a se sterge , a disparea
2. (d. suparare etc.) a trece cu timpul , a se atenua , a se micsora , a slabi

wear on
(d. timp) a trece greu , a se scurge incet

wear one's heart upon one's sleeve, to
1. A fi cu inima deschisa ; a nu avea ginduri ascunse
2. (F. ->) ce-I in gusa si-n capusa
3. A nu fi destul de rezervat
4. A-I lipsi o oarecare discretie

wear one's years well, to
a-si purta bine virsta

wear oneself to a shadow, to
1. A slabi ; a ajunge ca o umbra
2. A se speti / vlagui (muncind)
3. A se consuma ; a-si face griji / (F. ->) singe rau

wear out
I. 1. a purta pina cind se strica , a uza ; a roade
2. a istovi , a epuiza ; a imbatrini
3. a obosi ; a plictisi
II. 1. a se uza ; a se roade
2. (d. rabdare etc.) a ajunge la capat ; a se termina

wear out / away one's life / time in trifles, to
a-si irosi viata / timpul cu lucruri marunte / nimicuri / fleacuri

wear out one's welcome, to
1. A sta intr-o vizita mai mult decit se cuvine
2. (F. ->) a sta pe capul cuiva
3. Aprox. A face o vizita armeneasca

wear smb. / smth. Down, to
1. A obosi / enerva pe cineva
2. (F. ->) a scoate sufletul cuiva
3. A toci / uza ceva (un instrument , o anvelopa) prin continua frictiune sau apasare
4. A invinge / slabi / elimina treptat (opozitia , convingerile cuiva) prin effort perseverent /
/ presiune morala

wear smb. / smth. Out, to
1. A istovi / valgui / (fig.) da gata pe cineva
2. A lasa pe cineva mort de oboseala
3. A uza ceva (haine , incaltaminte etc.)

wear smb.'s colours, to
1. A fi in partidul / slujba cuiva
2. A fi partizanul / suporterul cuiva

wear smth. Away, to
(d. forme de relief etc.) a toci / distruge / face sa dispara ceva prin actiunea repetata a elementelor naturii

wear smth. Into holes, to
(vezi) wear holes into smth.

wear the King's / Queen's coat, to
1. A fi in armata
2. A purta uniforma militara

wear the black cloth, to
a face parte din cler / tagma preoteasca

wear the breeches / trousers, to
1. (d. o femeie) (P. ->) a purta nadragi
2. A conduce in casa
3. A cinta gaina (in casa)

wear the crown, to
1. A fi monarh
2. A fi martir
3. A purta cununa de spini

wear the ermine / the gown, to
a fi magistrat

wear the stripes, to
1. A fi inchis ; a sta la puscarie
2. (F. ->) racoare

wear the sword, to
a fi soldat / ostean

wear the trousers, to
(vezi) wear the breeches

wear the weeds, to
(d. o vaduva) a purta doliu

wear the willow, to
1. A plinge dupa o iubire pierduta
2. A fi nefericit / a nu avea noroc in dragoste

wear through the day, to
a reusi sa treci (cu chiu cu vai) printr-o zi grea sau plicticoasa

wear to one's shape, to
1. (d. haine) a se potrivi / adapta pe corpul cuiva
2. A-I veni / cadea mai bine (dupa un timp de purtare)

wear well, to
1. (d. haine, stofe) a se purta bine ; a fi durabil ; a-si mentine bine forma
2. (d. oameni) a se tine bine (pentru virsta respectiva)
3. A arata bine / tinar

wear your coat or (else) you'll be cold
pune-ti paltonul ca sa nu racesti / altfel o sa racesti

wear-in
ajustare prin rodare

wear-proof
rezistent la uzura

wearable
(d. imbracaminte) care se poarta (sau) se poate purta

wearer
purtator , proprietar (al unei haine etc.)

wearied
1. obosit , ostenit
2. plictisit ; cuprins de urit

weariful
1. obositor
2. plictisitor
3. (vezi) wearied

weariless
neobosit

wearily
obosit ; plictisit , cu plictiseala

weariness
1. oboseala ; sfirseala
2. plictiseala ; urit
3. scirba , sila , dezgust

wearing
I. 1. de / pentru purtat
2. obositor
3. plictisitor ; plicticos
II. 1. purtat (al imbracamintii)
2. uzare ; uzura ; roadere , frecare

wearing apparel
imbracaminte , haine ; (com.) confectii

wearisome
1. (d. o zi) obositor , greu ; incarcat
2. (d. un copil etc.) obositor , greu de suportat ; agasant
3. plictisitor ; monoton

weary
I. 1. foarte obosit , trudit , epuizat , frint
2. obositor , greu , < epuizant
3. plictisitor ; plicticos
II. 1. (with) a obosi (cu)
2. a plictisi (cu)

weary for
a-I fi dor de , a tinji dupa

weary of
I. satul de ; plictisit de
II. a se satura / a se plictisi de

wearying
(vezi) wearisome

weasand
1. gitlej ; esofag
2. trahee

weasel
nevastuica (Mustela vulgaris)

weasel out of
a trage chiulul de la ; a se fofila de la ; -- a scapa de , a se descotorosi de

weasel words
cuvinte vorbe cu doua intelesuri ; expresii ambigui

weasel-faced
cu trasaturi ascutite (ale fetei)

weather
I. 1. stare atmosferica , vreme , timp , starea vremii / timpului
2. (diferite) stari ale vremii
3. vremuire ; vreme urita ; furtuna ; frig umed
II. 1. a aerisi , a aera ; a usca la aer
2. a dubla in vint
3. a scapa din , a trece cu bine prin
4. a infrunta (o furtuna)
5. a inclina (un acoperis etc.)
6. a decolora (prin expunere la aer)
III. 1. a se decolora , a se descompune etc. (prin expunere la aer)
2. a rezista fiind expus la aer

weather beam
la travers in vint

weather bureau
institut (sau) serviciu meteorologic

weather conditions
conditii meteorologice / atmosferice ; starea timpului

weather forecast
prognoza timpului ; buletin meteorologic

weather gauge
1. barometru
2. pozitie "in vint"

weather glass
barometru

weather map
harta sinoptica

weather permitting
daca vremea e favorabila

weather report
buletin meteorologic

weather ship
nava a serviciului meteorologic

weather station
statiune meteorologica

weather the storm, to
(vezi) ride out the storm

weather vane
(vezi) weathercock

weather-beaten
1. batut de vinturi / furtuni , in voia (tuturor) vinturilor
2. (d. fata , piele) batut de vint ; bronzat
3. calit , otelit , trecut prin multe ; incercat , cu experienta
4. uzat ; degradat ; decolorat ; darapanat
5. stors , frint , sleit , extenuat

weather-bound
1. (d. nave sau avioane) retinut (sau) intirziat din cauza timpului nefavorabil
2. care nu poate pleca de acasa din cauza vremii

weather-wise
1. care stie sa prevada vremea / starea vremii
2. care cunoaste pulsul opiniei publice etc. ; care stie dincotro bate vintul

weather-worn
(vezi) weather-beaten

weatherboard
1. sindrila , dranita
2. copastie

weathercock
1. sfirleaza de vint , girueta
2. cameleon , persoana care-si schimba mereu parerile

weatherman
meteorolog

weatherproof
I. 1. (d. imbracaminte etc.) rezistent la intemperii ; care apara de vint si de ploaie
2. calit , otelit ; incercat
II. 1. a feri de vreme rea
2. a face impermeabil

weave 1., wove , woven
I. 1. a tese ; a croseta ; a impleti
2. a impleti (un cos , o cununa etc.) ; a lega ; a pune
3. (d. paianjen) a tese (pinza)
4. a urzi , a pune la cale (un clopot)
5. a tese ; a urzi ; a ticlui ; a compune (pe baza unei sugestii)
II. 1. a tese ; a croseta ; a impleti ; a lucra la razboi
2. a se impleti ; a se intrepatrunde ; a se uni
III. legatura ; incrucisare ; armura

weave 2.
I. a-si face / a-si croi (drum)
II. 1. a merge schimbindu-si mereu directia
2. (d. drumuri) a serpui

weave in and out / out of smth., to
(d. o masina, bicicleta etc.)a merge incet cotind / strecurindu-se printre altele / evitind obstacolele

weave into
a strecura / a introduce (propriile sale idei etc.) in (textul altuia etc.)

weaver
tesator (sau) tesatoare

weaver bird
pasarea tesator (Poceidae sp.)

weaving
1. tesut ; crosetat ; impletit ; legat
2. incrucisare a doua fluxuri de circulatie
3. instabilitate (a imaginii)

weaving mill
tesatorie

weazen
(vezi) wizen

web
1. tesatura ; pinza , voal ; fir ; impletitura
2. tesatura de chingi
3. pinza (de paianjen) ; funigei
4. membrana , pielita ; membrana palmara
5. tesatura , urzeala ; retea
6. tesut conjunctiv ; albul ochiului , sclerotica
7. banda de hirtie
8. disc de roata
9. perete separator , bara
10. ininma de grinda

web eye
pterigion

web offset
ofset cu hirtie in sul

web saw
gater

web-fingered
cu sindactilie

web-footed
cu picioare (sau) labe palmate

webbed
palmat ; membranat

webbing
1. tesatura de chingi
2. chingi

webby
1. (vezi) webbled
2. cu paienjenis
3. ca pinza de paianjen

wed , wedded , wed
I. 1. (si in stilul gazetaresc) a cununa , -- a casatori , a insura (sau) a marita
2. a lega , a uni ; a imbina ; a combina
II. a se cununa , -- a se casatori

wedded
1. (to) casatorit (legal) (cu)
2. de soti ; matrimonial , conjugal

wedded love
dragoste intre sot si sotie

wedded to
1. strins legat de , unit cu
2. fidel , credincios , devotat (unei cauze etc.) ; legat de (munca sa etc.) ; care nu se poate desparti de

wedding
I. nunta , cununie
II. de nunta , nuptial

wedding breakfast
masa de nunta (dupa cununie)

wedding feast
(petrecere de) nunta

wedding guest
nuntas

wedding march
mars nuptial

wedding ring
inel de cununie , verigheta

wedge
I. 1. pana , ic ; falca
2. dorsala anticiclonica
3. produs
4. dispozitiv de lupta in triunghi cu virful inainte ; (av.) dispozitiv de lupta in sageata
II. 1. a fixa / a intepeni cu o pana
2. a-si face / a-si croi (drum)
3. a despica cu o pana

wedge bone
os sfenoid

wedge in
I. (vezi) wedge II , 1.
II. 1. a se strecura / a se furisa inauntru
2. a intra in vorba , a se baga (in vorba) ; a interveni

wedge oneself in
a-si face loc , a se inghesui

wedge up
(vezi) wedge II , 1.

wedge writing
scriere cuneiforma

wedged
tintuit locului ; blocat

wedlock
1. casatorie (legala)
2. viata conjugala

wee 1.
I. foarte mic , micut ; mititel
II. to bide a wee > a mai sta / ramine putin

wee 2. (-wee)
I. a face pipi
II. pipi

weed 1.
I. 1. buruiana , balarie , dudau ; neghina
2. the weed > iarba dracului , -- tutunul ; tigarile ; tigarea ; trabucul
3. the weed > tigarile cu marijuana
4. prajina , lungan ; -- om inalt si slab ; slabanog , sfrijitura
5. gloaba , mirtoaga , -- cal prapadit
II. a plivi ; a prasi

weed 2.
1. imbracaminte , haine
2. (imbracaminte de) doliu
3. banderola de doliu

weed out
1. a plivi ; a prasi
2. a rari (semanaturi)
3. a elimina , a inlatura , a scoate , a indeparta ; a curata de (lucruri de prisos)

weed out a flock / herd / group, to
a face o selectie intr-o turma / grup de oameni etc. eliminind pe cei slabi / necorespunzatori

weed-grown
plin / napadit de buruieni

weeder
1. sapa de plivit
2. plivitor

weeding machine
cultivator de plivit

week
saptamina

week in , week out
1. in fiecare saptamina ; saptamini in sir / de-a rindul
2. tot asa (si iar asa) , fara schimbare (sau) odihna ; fara intrerupere

weekday
zi de lucru , zi lucratoare ; zi din saptamina (fara duminica sau fara simbata si duminica)

weekend
I. week-end , sfirsit de saptamina (simbata si duminica , adesea inclusiv dupa-amiaza de vineri)
II. a-si petrece week-end-ul

weekender
persoana care-si petrece week-end-urile (sau) week-en-ul (intr-un anumit loc)

weekly
I. saptaminal ; (d. publicatii si) hebdomadar
II. saptaminal , in fiecare saptamina
III. saptaminal , hebdomadar

weeknight
noapte a unei zile lucratoare

weeks went past without any news from him
saptaminile treceau / se scurgeau una dupa alta sa primeasca o stire / veste de la el

ween
I. 1. (that) a se gindi , a crede , a socoti (ca)
2. (that) a-si inchipui , a-si imagina (ca)
II. 1. a spera , a nadajdui ; a fi in asteptare
2. (of , for) a visa (la)

weenie
1. (vezi) wiener
2. piedica , hop , obstacol ; dificultate
3. porc (de ciine)

weeny
I. mititel , -- foarte mic ; abia perceptibil
II. (vezi) wiener

weep , wept
I. 1. a plinge , a varsa lacrimi
2. (d. rani) a supura
3. (d. sticla) a se aburi ; (d. ferestre etc.) a se acoperi cu stropi de ploaie
4. a picura ; a se prelinge
II. 1. a plinge (pentru sau dupa) ; a deplinge
2. a varsa (lacrimi)

weep millstones, to
(vezi) drop millstones

weep one's fill / heart out, to
1. A plinge pe saturate
2. A-si usura durerea / inima / necazul plingind

weep oneself to
to weep oneself to sleep > a plinge pina cind adoarme

weep over / with an onion, to
a varsa lacrimi false / de crocodil

weeper
1. plingacios
2. bocitor (sau) bocitoare
3. val de doliu

weeping
I. 1. plingator ; plingacios
2. inlacrimat
II. 1. plins(et) ; lacrimi
2. infiltratie ; picurare
3. lacrimare

weeping willow
salcie plingatoare (Salyx babylonica)

weevil
gargarita (Calandra granaria)

weft
1. tesatura
2. batatura
3. pavilion innodat

weigh
I. 1. a cintari ; a cintari / a cumpani in mina
2. a cumpani , a cintari ; a evalua , a aprecia ; a chibzui ; a compara
3. a-si cintari , a-si masura (cuvintele)
4. a ridica (ancora)
II. a se cintari
III. 1. a cintari
2. (with) a avea greutate / importanta , a conta (in ochii -- cu gen., pentru)

weigh against smb., to
1. A atirna in balanta
2. A fi un argument impotriva cuiva
3. A fi in defavoarea cuiva

weigh anchor, to
1. (mar.) a ridica ancora
2. (fig.) a pleca
3. (F. ->) a o lua din loc

weigh down
1. a obosi (prin greutate) , < a incovoia , a cocosa
2. a incarca , a impovara
3. (d. zapada etc.) a incovoia , a indoi , a apleca (pomii etc.)
4. a apasa ; a impila , a asupri
5. (d. durere etc.) a coplesi , a covirsi ; a chinui

weigh in
1. a se cintari (inainte de competitie)
2. (with) a interveni (cu)

weigh in (with) arguments / facts, to
1. A aduce (intr-o discutie) argumente / fapte hotaritoare
2. Aprox. (F. ->) a infunda pe cineva cu anumite argumente / fapte

weigh on
a apasa (cu ac.) ; a obseda , a chinui , a nu lasa in pace (cu ac.)

weigh on smb. / smb.'s mind, to
(d. ginduri , preocupari) a framinta / nelinisti / obseda pe cineva

weigh one's words, to
a-si cintari (bine) cuvintele

weigh out
I. 1. a cintari ; a vedea cit cintareste (o marfa)
2. a imparti , a distribui (dupa cintarire)
II. a se cintari (dupa competitie)

weigh smth. With / against smth., to
1. A compara un lucru cu altul
2. A cintari lucrurile

weigh the thumb in, to
(d. un vinzator) a da lipsa la cintar

weigh up
a-si forma (sau) a incerca sa-si formeze o parere despre ; a caracteriza ; a intelege , a pricepe
(pe cineva)

weigh up the pros and cons, to
a cintari / pune in balanta argumentele / motivele pentru si contra

weigh upon smb.'s heart, to
1. A-I sta cuiva pe suflet
2. A apasa pe cineva

weigh with smb., to
1. A influenta pe cineva
2. A conta pentru cineva / in fata cuiva
3. A avea importanta pentru cineva

weighbridge
pod-bascula

weigher
1. cantaragiu
2. cintar ; bascula

weighing machine
cintar ; bascula

weight
I. 1. greutate (la cintar) , (elev. -->) pondere
2. greutate ; incarcatura ; sarcina , povara
3. greutate (de metal pt. masurarea greutatii)
4. greutate (cu care se preseaza ceva)
5. greutate , valoare (sau) importanta
6. greutate , obiect greu
7. greutate ; haltera
8. povara , apasare ; sentiment de ingrijorare
9. gravitate , seriozitate (a invinuirii etc.)
10. categorie (in functie de greutate)
11. influenta , inriurire , greutate ; cuvint greu
12. forta (a unei lovituri)
II. 1. a ingreuna , a face mai greu (navodul etc.)
2. a impovara , a incarca
3. a stabili greutatea (cu gen.) , a cintari
4. a orienta , a indrepta ; a dirija

weight down
(vezi) weigh down 1.

weight lifter
halterofil

weight lifting
ridicare de greutati ; haltere

weight upon
(vezi) weigh on

weighted
avantajos ; partinitor

weightily
cu greutate / autoritate ; considerabil

weightiness
greutate

weighting
spor (de salariu) ; compensatie

weightless
imponderabil , in stare de imponderabilitate

weightlessly
in stare de imponderabilitate

weightlessness
(stare de) imponderabilitate

weighty
1. greu (la cintar) , care atirna greu
2. important , serios , < hotaritor
3. (d. cineva) cu greutate , influent

weir
1. zagaz , baraj , stavilar ; deversor ; prag
2. leasa pentru prins pestele , gard

weird
I. 1. ciudat , straniu , nefiresc
2. trasnit , aiurea , -- nebunesc
3. sorocit , scris , predestinat
4. nepamintean , nepamintesc ; spectral , fantomatic
II. 1. soarta , ursita
2. prevestire , semn
3. vrajitoare (sau) vrajitor
4. Weird > Soarta , zeita soartei ; una dintre cele trei parce , norna

weirdie
1. trasnit , aiurit , -- excentric
2. nebunie curata , aiureala ; "chestie tare"

weirdly
1. (in mod) bizar , straniu
2. aiurea , -- nebuneste

weirdness
1. ciudatenie , caracter straniu
2. aiureala , -- nebunie
3. caracter spectral / fantomatic

weirdo
(vezi) weirdie

welch
(vezi) welsh

welcher
(vezi) welsher

welcome
I. bun venit ! bine ati venit ! fii binevenit !
II. bun-venit ; intimpinare , salut ; primire
III. 1. a ura bun-venit (cuiva) ; a intimpina , a saluta ; a intimpina (pe cineva , vesti etc.) cu bucurie
2. a primi (o idee etc.)
IV. binevenit

welcome as a storm / as snow in harvest / as water in a leaking ship, (as)
(placut) ca apa in cizme / ca sarea in ochi

welcome as flowers in May, (as)
binevenit / placut ca ploaia in luna mai

welcome to
I. caruia I se permite / se ingaduie sa ; care poate sa ; care nu are decit sa
II. care poate dispune / sa se foloseasca de ; care nu trebuie sa multumeasca pentru

welcome to our home !
bine ati venit in casa noastra !

welcome to smth. / to do smth.
1. (folosit de obicei la pers. A II-a ca formula prin care se ofera ceva) you are welcome to my
books / to borrow my books > iti ofer / imprumut cu placere cartile mele
2. Poti sa te folosesti (cit vrei) de cartile mele
3. (iron.) (referitor la un lucru suparator , nedorit) you are welcome to it ! > ti-l dau cu placere
4. N-ai decit sa-l iei ; (aprox.) spala-te pe cap cu el
5. (raspuns la o expresie de multumire) you're welcome ! > cu placere ! N-ai pentru ce !

weld
I. 1. a suda
2. a suda , a uni , a lega ; a omogeniza
II. 1. a se suda
2. a se suda , a se uni , a se lega ; a se omogeniza
III. 1. sudura , cusatura (sudata)
2. rechie (Reseda luteola)

weldable
sudabil , care se poate suda

welder
sudor

welfare
1. bunastare ; prosperitate ; fericire ; bine
2. asistenta sociala , ajutor social
3. beneficiu suplimentar (in S.U.A)

welfare state
sistem (sau) tara cu sistem de ajutor social (gratuit)

welfare work
(activitate de) asistenta sociala

welkin , the
tarii(le) , inalt(uri) , -- cerul

well , I am so glad !
vai / o tii , ce bine-mi pare !

well , I declare !
asta-I buna ! ei poftim ! nemaipomenit !

well , I never !
n-am mai pomenit asa ceva ! asta-I buna !

well , as I was saying
ei / pai / asadar , cum spuneam

well , it can't be helped
de(h) , n-avem incotro / ce face

well , shut my mouth !
sa fiu al naibii (daca am mai pomenit etc. asa ceva) !

well , what else did he tell you ?
ei (bine) , si ce ti-a mai spus ?

well , what news ?
ei , ce mai (e) nou ?

well , you of all people !
ei poftim etc. ! numai pe tine nu te asteptam !

well 1.
I. 1. fintina , put ; izvor ; sipot ; bazin ; rezervor
2. put , gaura ; sonda
3. izvor , sursa ; origine
4. cavitate , scobitura
5. casa scarii ; caja ascensor
II. 1. (from) a curge (din) ; a tisni (din)
2. (d. apa etc.) a se ridica

well 2.
I. 1. bine ; satisfacator , multumitor ; cum trebuie , cum se cuvine ; cum era de asteptat
2. bine , foarte bine ; remarcabil ; mai mult decit satisfacator
3. (a pedepsi etc.) cum trebuie , zdravan
4. (cu may) foarte bine ; prea bine ; prea
5. (in mod) considerabil ; mult ; cu mult
II. 1. bine , sanatos
2. bun , perfect , in ordine , cum trebuie (sa fie)
3. potrivit , nimerit , bine
III. 1. bine(le) ; fericire
2. the well > (pl.) cei sanatosi
IV. 1. (exprima surprinderea) ei ! ei poftim ! ce surpriza ! (ei) ce zici ! asta-I buna ! a ! o ! vai !
2. (introduce sintagme sau propozitii exprimind diferite atitudini) ei ; pai de(h) ; cum sa zic ? etc.

well I never (did) !
1. Nemaipomenit ! Nu mai spune !
2. Asta-I prea de tot !

well advanced / stricken in years
impovarat de ani ; batrin

well and good !
foarte bine ! Fie cum spui !

well and truly
complet , total ; cu desavirsire

well away
1. Pornit bine ; pe calea cea buna ; avansind cu succes
2. (F.) pornit pe veselie / pe chef

well away a
intr-un stadiu avansat

well begun is half done
lucrul bine inceput e pe jumatate facut

well deck
punte cu put

well disposed towards
favorabil (cu dat.)

well done !
bravo ! Asa ! Bine ai facut ! Buna treaba !

well in advance
cu mult inainte

well in hand
(d. o situatie , problema) controlat ; dirijat

well in with smb.
1. In foarte bune raporturi cu cineva
2. Strins legat de / (F. ->) prieten la catarama cu cineva

well met !
imi pare bine ca ne-am intilnit !

well now !
ei bine ! Si atunci ?

well off
1. Instarit ; bogat ; cu o buna situatie materiala
2. Well off for coffee / shoes, etc. > bine aprovizionat cu cafea / pantofi etc.; avind din belsug

well out
(vezi) well (1.) II , 1.

well out of it / smth.
iesit / scapat cu fata curata (fara vreo paguba) dintr-o situatie neplacuta

well over
a se revarsa

well rid of smb. / smth.
bucuros / multumit ca a scapat de cineva / ceva

well ring
instalatie de foraj

well then , do it
in cazul asta n-ai decit s-o faci

well then ?
ei, si apoi ? Si atunci / pe urma ?

well up
(d. apa etc.) a se umfla , a creste

well up in / on smth.
(vezi) be well up

well up in smth.
(foarte) bine pus la punct in legatura cu ceva ; foarte informat in legatura cu ceva ; cit se poate de
versat in ceva

well, I declare !
ia te uita / ca sa vezi !

well, to be sure !
asta-I culmea ! Prea de tot !

well-a-day
ale(le)I ! -- vai si amar !

well-advised
1. intelept , cuminte ; logic ; rational
2. sanatos la minte , cu scaun la cap

well-affected
1. binevoitor , amabil
2. bineintentionat
3. afectat , prefacut

well-balanced
1. echilibrat , judicios ; cumpanit
2. (d. regim alimentar) rezonabil , judicios ; adecvat , corespunzator

well-becoming
bun , potrivit , just , corespunzator

well-behaved
bine-crescut , manierat

well-born
de familie buna ; de neam ales / mare

well-bred
1. bine-crescut , manierat ; politicos ; educat ; cultivat
2. pur singe ; de rasa
3. (d. voce) cultivat

well-chosen
1. ales / selectat cu grija
2. (d. expresii etc.) nimerit , potrivit ; bine ales

well-conditioned
1. drept , corect ; cu o conduita morala ferma ; echilibrat
2. (vezi) well-bred 1.
3. sanatos , voinic
4. in buna stare (de functionare)
5. (d. acorduri etc.) incheiat in conditii satisfacatoare

well-connected
(d. cineva) cu relatii

well-contented
cit se poate de multumit

well-cut
(d. haine) bine croit

well-day
stare subiectiva buna

well-defined
bine definit , clar

well-deserved
binemeritat

well-directed
1. care nu greseste tinta ; exact , fara gres
2. care isi atinge tinta / scopul

well-disposed
1. bine / frumos aranjat
2. (towards) binevoitor (cu , fata de) ; prietenos (cu , fata de)
3. (to) receptiv (la)

well-doer
om cumsecade / de treaba ; binefacator

well-doing
I. 1. caritabil , care face fapte bune ; cumsecade
2. prosper , infloritor
II. 1. purtare virtuoasa (sau) cinstita ; omenie
2. facere de bine ; fapte bune
3. succes ; prosperitate , inflorire
4. sanatate (infloritoare)

well-done
(d. carne) bine fript

well-earned
binemeritat , pe deplin meritat

well-educated
educat , cultivat

well-established
1. (d. principii etc.) bine stabilit , ferm , precis
2. cu traditie ; cu vechime ; cu buna reputatie

well-favoured
(d cineva) (inv.) aratos, -- frumos

well-featured
cu trasaturi frumoase , frumos

well-fixed
cu cheag , chivernisit , -- bine situat

well-formed
corect (construit)

well-found
prevazut cu aparatura necesara

well-founded
intemeiat , bazat pe fapte

well-graced
frumos , atragator ; chipes

well-groomed
1. (d. cai) bine tesalat
2. (d. cineva) aranjat , pus la punct ; ingrijit ; tuns si frezat

well-grounded
1. (vezi) well-founded
2. (in) expert , versat , foarte priceput (in) ; bine pregatit

well-handled
1. facut cu grija ; bine organizat , planuit etc.
2. bine condus ; in miini bune

well-heeled
1. bogat , avut
2. inarmat pina in dinti

well-hung
cu sini(I) mari

well-informed
1. bine documentat ; cu o cultura vasta
2. (d. surse etc.) sigur ; bine informat

well-intentioned
bine intentionat , cu intentii laudabile

well-kept
bine intretinut

well-knit
1. bine legat ; solid , voinic
2. solid , de nadejde

well-known
binecunoscut , vestit , renumit

well-lined
(d. buzunar , stomac) bine captusit

well-looking
care arata bine ; infloritor

well-made
1. (d. cineva) bine facut
2. (d. haine) bine croit
3. bine lucrat / executat

well-mannered
manierat , bine crescut

well-matched
1. potriviti (unul cu altul)
2. de acelasi calibru ; de forta etc. egala

well-meaning
bine intentionat

well-meant
bine intentionat , spus (sau) facut cu bune intentii ; cinstit ; sincer

well-natured
bun la suflet

well-nigh
aproape (imposibil etc.)

well-off , better-off , best-off
1. instarit , avut , cu dare de mina ; bogat ; care dispune
2. norocos

well-oiled
pilit , afumat , aghesmuit , beat

well-ordered
1. bine intretinut ; aranjat ; pus in ordine
2. bine organizat ; sistematic

well-pleased
foarte multumit , incintat

well-preserved
(d. batrini) care se tine bine

well-read
citit ; cult ; instruit

well-rounded
1. (d. cineva) bine facut
2. (d. educatie) multilateral ; complet
3. rotunjit
4. inchegat , rotunjit ; finisat ; (d. exprimare etc.) bine adus din condei

well-seeming
aspectuos , atragator ca aspect

well-set
1. bine facut , intocmit , ajustat , potrivit etc.
2. (d. cineva) bine facut

well-spoken
1. care vorbeste corect ; care stapineste limba literara
2. prevenitor , curtenitor
3. cu darul vorbirii ; bun de gura
4. (d. un cuvint etc.) nimerit , potrivit

well-thought-of
respectat de toata lumea ; care se bucura de prestigiu

well-thought-out
(d. un plan etc.) bine gindit , judicios

well-timed
oportun , spus (sau) facut la momentul oportun / prielnic (sau) cind trebuie

well-to-do
bogat , avut , cu stare

well-tried
(d. metode etc.) verificat , care a dat rezultate (bune)

well-turned
(d. exprimare etc.) ales , elegant ; rafinat

well-wisher
binevoitor ; prieten ; simpatizant

well-worn
1. (d. imbracaminte) uzat , ponosit ; ros
2. (d. expresii) uzat , tocit ; banalizat ; perimat

wellbeing
1. sanatate (infloritoare)
2. buna stare ; prosperitate

wellhead
1. izvor , sipot
2. izvor , sursa

wellingtons
cizme (de cauciuc) (pina la genunchi)

wellspring
(of) izvor nesecat (de)

welsh
I. 1. a trage pe sfoara , a insela
2. a nu plati , a nu onora (un ramasag , datorii)
3. a se eschiva de la (o obligatie)
II. 1. a nu-si plati datoria
2. a nu se tine de cuvint

welsh on
(vezi) welsh

welsh on a deal / on smb., to
1. A nu-si respecta obligatiile asumate , printr-o tranzactie
2. (la curse) a nu plati celor care au pariat si cistigat

welt
I. 1. urma / crestatura de bici
2. lovitura de bici
3. rama (la incaltaminte)
4. falt ; margine
5. manseta ; bordura
II. 1. a biciui ; a bate cu biciul
2. a zvinta in bataie , a cotonogi

welter
I. 1. (in) a se balaci (in) ; a se tavali (in noroi)
2. (d. mare) a se zbuciuma , a fi nelinistit
II. 1. zbucium (al valurilor)
2. zapaceala , invalmaseala , haos ; amestec , talmes-balmes

welterweight
boxer cintarind intre 135 si 147 livre (= 61, 29 -- 67 , 73 kg) , welter (-weight)

wen
chist sebaceu

wench
I. 1. fata , fetiscana ; femeie tinara
2. taranca , tarancuta , fata de la tara ; cf. lele , leita
3. tirfa , tiritura
II. a umbla din tirfa in tirfa

wend
I. to wend one's way > a merge (incet / agale)
II. a merge ; a calatori

wend one's way
(vezi) go one's way

went
go

wept
weep

were
I. pret. indicativ de la : "be" , pers. 2 sg. si pl , 1 si 3 pl , ai fost etc.
II. pret. subjonctiv : as fi ; ai fi ; ar fi etc.

were no personal injuries
n-a fost ranita nici o persoana ; nimeni n-a patit nimic

weren't
were not

weren't your ears burning ?
(vezi) your ears must have burnt

werewolf
vircolac , pricolici

west
I. 1. vest , apus ; occident ; (poetic ->) soare-apune , asfintit
2. the West > Occidentul , Apusul
3. the West > (amer.) statele apusene din SUA (la vest de Mississippi)
II. 1. (d. vint) de / dinspre vest / apus
2. vestic , apusean ; occidental

westerly
I. 1. de vest , vestic ; dinspre vest
2. indreptat etc. spre vest
II. 1. dinspre vest
2. spre / catre vest

western
I. 1. de / din vest , vestic
2. vestic , dinspre vest
3. Western > occidental , apusean
II. 1. occidental , apusean ; locuitor din vest
2. romano-catolic
3. locuitor din statele vestice ale SUA
4. (film sau roman) western

westerner
(vezi) western II , 1. 3.

westernism
cuvint folosit numai de cowboy

westernization
occidentalizare

westhound
cu directie vestica , calatorind spre vest

westward
I. cu directie vestica ; indreptat spre vest / apus
II. (vezi) westwards

westwardly
I. vestic , de vest ; dinspre vest
II. spre vest

westwards
spre / catre vest / apus , in directia vest

wet
I. 1. ud ; umed ; jilav ; stropit
2. (d. timp etc.) umed ; ploios ; de ploaie
3. hidrofil
4. lichid
5. plingator ; (d. zimbet) printre lacrimi
6. cu licenta de bauturi spirtoase ; (d. unele state din SUA) unde este permis comertul cu
bauturi spirtoase
7. batut in cap , prost de da-n gropi
8. ageamiu , -- nepriceput
9. puturos , -- moliu , moale
II. a uda ; a umezi ; a umecta ; a inmuia ; a stropi
III. 1. the wet > vreme ploioasa
2. the wet > umezeala ; umiditate ; igrasie
3. the wet > pamint ud (dupa ploaie) ; flescaraie ; aparaie
4. udatura , pileala , bautura
5. adversar al prohibitiei

wet a bargain, to
1. A bea aldamasul
2. (F.) a uda (un lucru proaspat achizitionat)

wet a line, to
a pescui ; a da la pesti

wet behind the ears
(vezi) be wet nehind the ears

wet blanket
1. persoana care strica placerea altora ; om suparator (sau) plictisitor)
2. dus rece

wet bob
persoana care invata un sport de apa

wet day
zi ploioasa

wet dock
bazin de maree ; doc

wet dream
vis erotic

wet fuel
combustibil lichid

wet head
1. boboc , incepator
2. taranoi , necioplit ; prostalau , prostovan

wet mud
noroi amestecat cu apa , flescaraie

wet nurse
doica

wet one's clay / whistle / the other eye, to
1. A da pe git / de dusca
2. A trage o dusca
3. A-si uda gitlejul

wet paint
vopsea proaspata ; "proaspat vopsit"

wet suit
costum de cauciuc pentru scafandri (-- fiind strins lipit de corp , tine de cald)

wet the baby's head, to
a bea in sanatatea unui copil nou nascut

wet through , wet to the skin
ud leoarca , ud pina la piele

wet through / to the skin
ud leoarca / pina la piele

wether
berbec castrat

wetness
umezeala , umiditate

wetting
udat , udatura , udare ; amestecare

wetting agent
agent de udare / umectare

wettish
cam ud (sau) umed / jilav