Ti
titanium

Tib
Tib

Tiber , the
Tibru

Tiberias , the Sea of
Tiberias , the Sea of

Tiberius
Tiberiu (42 i.e.n -- 37 e.n.)

Tibet
1. (vezi) Tibet cloth
2. regiune in Asia

Tibet cloth
tibet (de lina)

Tibetan
I. tibetan
II. 1. tibetan , locuitor din Tibet
2. (limba) tibetana

Tibetian
(vezi) Tibetan

Tibullus
Tibul (54 -- 18 i.e.n.)

Tibur
(vezi) Tivoll

Tien Shan , the
Tien Shan , the

Tientsin
Tientin

Tiepolo , Giovanni Battista
(1696 -- 1770)

Tierra del Fuego
Tierra del Fuego

Tiffis
Tibilisi

Tigris , the
Tigru

Tilbury
Tilbury

Tim
Timothy

Timbuctoo
1. Timbuctu > oras in Mali
2. capatul pamintului / lumii , fundul pamintului , la dracu in praznic , unde si-a intarcat dracul copiii

Timis , the
Timis

Timisoara
Timisoara

Timon
1. mizantrop
2. Timon (din Atena)

Timonism
mizantropie (dupa Timon din Atena)

Timor
Timor

Timothy
Timotei

Timur Lenk
(1336 ? -- 1408)

Tin-Pan Alley
1. cartier al compozitorilor sin interpretilor de muzica usoara
2. lumea compozitorilor si interpretilor de muzica usoara
3. muzica usoara

Tina
Tina

Tintoretto, Jacopo Robusti
(1518 -- 1594)

Tipperary
Tipperary

Tirana
Tirana

Tiresias
Tirezias (profet teban)

Tirol
Tirol

Tirolean
tirolez

Tirolese
(vezi) Tirolean

Tirso de Molina
(1571 ? -- 1648)

Tiso , Josef
(1887 -- 1947)

Tisza , the
Tisa

Tit.
Titus

Titan
1. titan ; gigant
2. soarele

Titanesque
(vezi) titanic (1.)

Titania
regina a zinelor , sotia lui Oberon

Titian
I. 1. (Tiziano Vecellio) > pictor italian ( 1477 -- 1576)
2. roscata (aramie) , femeie cu parul aramiu
II. (vezi) Titian red

Titian red
(d. par) aramiu , rosu-auriu

Titianesque
titianesc , ca (la) Titian , in stilul lui Tiziano Vecellio

Titicaca , Lake
Titicaca

Tito , Iosip Broz(ovitch)
(1892 -- 1980)

Titograd
Titograd

Titus , Flavius Vespasianus
(40 ? -- 81)

Tivoli
Tivoli

ti 1.
arbore cu radacini comestibile (Cordyline sp.)

tiara
1. diadema
2. tiara , mitra papala ; cele trei coroane ale Papei
3. rang / demnitate de Papa

tiara'd
(vezi) tiared

tiared
cu tiara / diadema pe cap

tib
I. 1. fata din popor
2. dama , patachina , femeie de moravuri usoare
3. gisca
4. vitel
II. a trage la fit , a chiuli

tib cat
pisica

tibby
bila , dovleac , cap

tibia
tibie

tibial
1. tibial
2. referitor la fluierul (piciorului)

tibio-tarsal
tibio-tarsian

tic
tic (nervos)

tic douloureux
nevralgie a trigemenului ; spasm facial

tice
(vezi) entice

ticement
(vezi) enticement

tichodroma
cojoaica (Tichodroma)

tick / dot one's I's, to
a pune punctele pe I

tick 1.
1. fata (de saltea sau perna)
2. dos de perna
3. (vezi) ticking 1.

tick 2.
I. 1. a ticai , a face tic-tac
2. (d. pasari etc.) a ciuguli , a da cu ciocul ; a ciocani
II. 1. (d. ceas) a bate (minutele)
2. a bifa , a insemna ; a puncta
III. 1. ticait , tic-tac ; bataie a ceasului
2. clipa , clipita , moment , secunda
3. buline , picatele
4. punct (pe I) ; semn mic ; bifa , bifare
5. bucatica , particica

tick 3.
I. 1. credit , veresie , datorie
2. cont , socoteala
II. 1. a lua pe datorie
2. a da / a vinde pe datorie / credit
III. 1. a da / a vinde pe credit / datorie
2. a cere credit pentru (o marfa etc.) ; a cere sa ti se treaca in cont (o datorie etc.)

tick 4.
1. capusa (Ixodes sp.)
2. capusa de oaie , mielarita , chicherita (Melaphagus ovinus)
3. musca-calului , musca ciineasca (Hippobosca)

tick 5.
narav (la cai)

tick away
(d. ceas) a marca timpul (ticaind) ; a marca printr-un tic-tac

tick bean
bob (Vicia faba)

tick fly
(vezi) tick (4.) 3.

tick off
1. a bifa , a puncta , a insemna
2. a lua pe cineva la refec / la trei (pazeste) , a trage cuiva un perdaf
3. a pune (pe cineva) la punct / la locul lui

tick off an item, to
a bifa / marca / insemna un articol (aratind ca a fost inregistrat sau rezolvat)

tick out
1. a inregistra (un mesaj)
2. a transmite , a expedia (o telegrama) ; a lansa (un mesaj)

tick out a message, to
a inregistra / expedia / transmite un mesaj cu ajutorul aparatului telegrafic

tick over
a merge in ralanti / in gol

tick smb. Off, to
1. A bruftui / mustra pe cineva
2. A trage cuiva o sapuneala
3. A face pe cineva de doua parale

tick with smb. (for smth.), to
1. A avea credit / cont deschis la cineva (pentru a cumpara ceva)
2. A da cuiva (ceva) / pe datorie

tick-tack
I. 1. (vezi) tick (2.) III.
2. pulsatie , ticait , bataie (a inimii)
3. ajutor de bookmaker
4. (vezi) ticker 2.
II. 1. (vezi) tick (2.) I.
2. (de la curs) a exprima prin semne

tick-tack man
(vezi) tick-tack I. 3.

tick-tick
(in limbajul copiilor) tic-tac , ceasornic ; pendula

tick-tock
I. 1. ticait / tic-tac de pendula
2. (vezi) tick (2.) III. 1.
II. (vezi) tick (2.) I. 1.

ticked
cu picatele , cu buline

tickel
I. 1. a gidila
2. a excita , a stirni , a stimula (simturile , imaginatia etc.) ; a face placere (cu dat.) ; a gidila ;
a maguli ; (<-F.) a amuza , a inveseli , a bucura
3. a prinde (pastravi) cu mina
4. a ineca (carburatorul)
5. a misca usor
II. 1. a fi gidilitor ; a gidila
2. a fi gidilat , a simti mincarime / gidilitura
III. 1. gidilare , gidilitura
2. iritatie , mincarime

ticken
(vezi) ticking I.

ticker
1. balansier (la ceas)
2. ceas (de buzunar)
3. inima
4. telegraf
5. buzzer
6. contact intermitent

ticker tape
1. banda de telegraf
2. banda de hirtie (sau) confeti aruncata de la ferestre in cinstea unei celebritati

tickery
inselatorie , smecherie , viclenie ; sarlatanie

ticket
I. 1. bilet (de intrare , de calatorie)
2. bon , tichet (de cantina etc.)
3. bilet / loz de loterie
4. eticheta (cu pretul)
5. legitimatie de comisionar
6. afis , aviz , anunt
7. adeverinta , dovada , recipisa
8. certificat ; diploma , brevet
9. lista de condidati in alegeri ; buletin de vot
10. program (electoral) a unui partid
11. candidat oficial
12. ordin de plata (cu ocazia lasarii la vatra)
13. oferta in plic inchis (la licitatie)
14. (vezi) tick (3.) I.
15. carte de vizita
16. the ticket > lucrul necesar / trebuincios , ceea ce trebuie
17. proces-verbal de contraventie (la circulatie)
II. 1. (com.) a eticheta (o marfa) , a pune pretul la (o marfa) , a marca (pretul)
2. (amer. <- F.) a da / a elibera (cuiva) un bilet de calatorie ; a trimite in calatorie
3. (la licitatie) a depune (o oferta) in plic inchis

ticket agent
agentie / casa de bilete

ticket clerk / collector
controlor (de bilete) ; conducator

ticket for soup
bon de cantina pentru saraci

ticket holder
posesor al unui bilet (de calatorie sau spectacol) ; spectator (sau) calator platitor

ticket inspector
controlor de bilete (in autobze etc.)

ticket night
spectacol / reprezentatie de beneficiu (incasarile impartindu-se proportional cu biletele vindute
de fiecare beneficiar)

ticket nipper
compostor (de bilete)

ticket office
casa de bilete

ticket porter
comisionar (sau) hamal autorizat

ticket punch
perforator / cleste de bilete , compostor

ticket punching
compostare / perforare a biletelor de calatorie

ticket sealper / spiv
speculant de bilete de spectacol

ticket up
(vezi) ticket II. 1.

ticket window
ghiseu de bilete

ticket-of-leave
adeverinta de eliberare conditionata (din inchisoare)

ticketer
1. cersetor gazduit la azil
2. lucrator care lipseste etichete

ticketing
1. etichetare , marcare (a preturilor , marfurilor)
2. (vinzare prin) oferta inchisa

tickety-boo
valabil , in regula , corect

ticking
1. nanchin ; dril ; pinza de saltea
2. (vezi) ticking-off 1.

ticking over
mers la ralanti

ticking work
(un fel de) broderie pe dril

ticking-off
1. bifare , punctare ; marcare , insemnare
2. sapuneala , perdaf , refec , -- dojana

tickle grass
iarba vintului (Agrostis scabra)

tickle smb.'s fancy, to
1. A amuza pe cineva
2. A stimula / stirni imaginatia / dorinta cuiva

tickle smb.'s palm, to
(vezi) grease smb.'s palm

tickle text
popa , preot

tickle the carburettor, to
a apasa repetat pedala carburatorului

tickle the ear, to
1. (d. o melodie) a mingiia / desfata urechea
2. A fi placut la auz

tickle the ivories, to
a cinta la pian

tickle the palate, to
1. (d. mincare , vin) a-si stimula / delecta gustul
2. (F. ->) a te unge pe git

tickle to death / pink, to
1. A amuza ; a face sa moara / sa se prapadeasca de ris
2. A face placere ; a incinta ; a bucura

tickle up
a atita , a stirni , a excita ; a stimula ; a imboldi

tickle-tail
1. nuiaua (sau) batul invatatorului
2. invatator

tickled
1. gidilat
2. gidilat , incintat , gratificat

tickler
1. lucru / obiect care gidila
2. persoana care gidila
3. intrebare dificila, (intrebare) incuietoare; enigma; problema / chestiune dificila / grea / incurcata
4. agenda , bloc-notes
5. sticluta de buzunar (pt. coniac etc.)
6. arma mica de buzunar
7. unealta pentru scos cepul din vrana
8. bobina de reactie

tickling
I. gidilitor , care da / produce mincarime ; piscator , usturator , iritant
II. 1. (vezi) tickle III.
2. prindere (a pastravilor) cu mina

tickling weather
ger / frig care pisca

ticklish
1. gidilicios
2. dificil , anevoios , greu ; delicat ; riscant ; critic ; complicat
3. susceptibil , dificil ; irascibil , iritabil , iute (la minie)
4. instabil , schimbacios , nestatornic ; sovaitor , nesigur

ticklishness
1. sensibilitate la gidilare / gidilat
2. susceptibilitate , iritabilitate , irascibilitate
3. dificultate , caracter dificil / complicat / delicat (sau) riscant
4. nestatornicie , inconstanta , caracter schimbacios ; sovaiala , nesiguranta

tickly
(vezi) ticklish

tickweed
(vezi) pennyroyal

ticky
(in Africa de Sud) moneda de trei penny

tictac
tic-tac , ticait (al ceasului)

tid 1.
1. vreme (sau) situatuie prielnica
2. dispozitie , pofta , chef ; toana

tid 2.
snav , delicat ; gratios

tid 3.
1. uger
2. capita / gramada mica / morman de fin

tid 4.
prost , neghiob , bleg

tidal
1. referitor la / legat de maree / flux
2. asemanator fluxului , ca un flux

tidal air
aer respirat ; (cantitate de) aer care se inspira si se expira

tidal basin
plutitor

tidal boat
vas care circula in functie de flux si reflux

tidal breath
(vezi) tidal air

tidal chart
harta a mareelor

tidal crack
(vezi) tide crack

tidal dock
(vezi) tidal basin

tidal flow
trafic / circulatie in directii opuse in diverse perioade ale zilei

tidal friction
frictiune produsa de maree (care intirzie miscarea diurna a pamintului)

tidal harbour
port inchis

tidal river
fluviu , estuar in care patrunde fluxul

tidal service
serviciu naval legat de flux si reflux

tidal shore
coasta expusa mareei

tidal town
port / oras cu flux si reflux

tidal train
tren al carui mers este in functie de flux si reflux

tidal wave
1. val de reflux
2. val de pasiune / entuziasm (sau) indignare

tidbit
(vezi) titbit

tiddi(e)y-wink
I. 1. fisa / rotocoala aruncata intr-o ceasca in jocul "tiddl(e)y-wink"
2. joc in care concurentii arunca rotocoale / fise intr-o ceasca etc.
3. circiuma clandestina , taverna , bomba
II. pipernicit , pirpiriu ; darimat ; firav , obosit

tiddl(e)y
I. afumat , cherchelit , abtiguit
II. tarie , -- bautura , alcool

tiddledy-wink
(vezi) tiddi(e)y-wink

tiddlekins
prichindel , puisor , papusica , copilas

tide
I. 1. maree ; flux si reflux ; flux
2. torent , revarsare , suvoi , avalansa ; mare , ocean
3. soarta (schimbatoare) , mers / curs schimbator , vicisitudine (a soartei)
4. (interval de) timp ; zi
5. schimb (de dousprezece ore) , timp de lucru (in industrie etc.)
6. sezon , perioada , anotimp (al sarbatorilor etc.)
II. 1. a se lasa dus de flux (sau) reflux ; a fi supus mareei
2. a surveni , a se intimpla , a se petrece
III. 1. (d. maree) a purta , a duce , a transporta
2. a face sa treaca peste (o dificultate etc.)

tide away
a se potoli , a se linisti , a scadea , a slabi (treptat)

tide back
a se retrage odata cu refluxul

tide crack
crapatura / crevasa in gheata polara (datorita fluxului)

tide current
curent provocat de flux (sau) reflux

tide dial
hidrometru / limnimetru cu cadran

tide down
I. a cobori , odata cu refluxul
II. a cobori (o apa) odata cu refluxul

tide down / up a river, to
a cobori / urca pe cursul unui riu o data cu refluxul / fluxul

tide duty
taxa de cheiaj

tide gate
1. poarta de cap amonte (la ecluza)
2. loc foarte expus mareelor
3. gura a bazinului de evaporare

tide gauge
1. hidrometru , limnimetru
2. maregraf
3. mira de maree

tide harbour
(vezi) tidal harbour

tide hour
timp al portului

tide in
a intra in port odata cu fluxul

tide is in / comes in / rises / is up, the
1. Marea e in flux
2. Fluxul creste / inateaza

tide is out / ebbs / flows / goes down, the
marea e in reflux ; apa se retrage

tide it in(to) port, to
a intra in port o data cu fluxul / ajutat / dus de flux

tide it out of portto
a iesi din port o data cu refluxul

tide it over
1. a traversa cu ajutorul mareei
2. a iesi cu bine dintr-o perioada dificila / intr-o criza
3. a astepta sa treaca o perioada dificila / de criza

tide it, to
1. (mar.) a se lasa dus de curentul mareei
2. (fig.) a se lasa dus de intimplari
3. A se las in voia soartei

tide land
teren supus inundatiilor provocate de flux

tide lock
ecluza de maree

tide mark
1. limita fluxului (sau) refluxului
2. (vezi) tide gauge 1.

tide mill
moara pentru evacuarea apei fluxului

tide on
a face progrese , a inainta , a progresa

tide out
a iesi din port odata cu refluxul / purtat de reflux

tide over
a invinge / a birui / a trece (un obstacol) , a sari (un hop)

tide pole
(vezi) tide gauge

tide pool
smirc ramas dupa reflux

tide power
energia mareelor

tide predictor
instrument pentru calcularea orarului fluxului si refluxului

tide railroad
(linie de) cale ferata care duce la tarmul marii

tide rock
stinca acoperita de flux si dezgolita de reflux

tide rode
peste care se deplaseaza dupa maree

tide smb. Over (a difficulty), to
1. A ajuta pe cineva (de obicei cu bani) sa treaca peste un moment greu / o dificultate
2. A da cuiva un ajutor temporar pina la remedierea situatiei sale

tide stream
flux

tide table
efemerida de maree

tide turns, the
1. Roata se invirteste
2. Lucrurile se mai schimba

tide up
a urca (un riu) odata cu fluxul

tide wave
val de flux / maree

tide way
1. teren expus fluxului / mareei
2. canal supus mareei
3. sens al curentului

tide wheel
roata (hidraulica) actionata de flux si reflux

tide-driven
actionat de energia mareelor

tide-rip(s)
valuri mari / mare agitata la ciocnirea mareelor

tided
supus mareelor , cu flux si reflux

tidelands oil
titei extras din platoul continental

tideless
fara maree / flux

tidesman
(vezi) tidewaiter 1.

tidewaiter
1. vames (care intimpina vasele)
2. oportunist

tidewater
1. apa supusa mareelor ; apa a fluxului (sau) refluxului
2. tarm de mare
3. costier , de litoral

tidily
ordonat , rinduit , ingrijit , curat ; in ordine / buna rinduiala

tidiness
(buna) rinduiala , ordine (desavirsita) , curatenie , aspect ingrjit

tidings
(of) vesti , stiri , noutati (despre / de la)

tidology
teoria mareelor / fluxului si refluxului

tidy
I. 1. ordonat , rinduit , in (buna) rinduiala / ordine
2. curatel , ingrijit ; ferches , ferchezuit
3. bunisor , frumusel , -- considerabil , -- substantial
II. 1. a (o)rindui , a ordona , a aranja , a pune in ordine
2. a ferchezui , a aranja ; a ingriji (parul etc.)
3. a deretica ; a curata (o camera etc.)
III. a se aranja / a-si aranja tinuta / toaleta
IV. 1. a face ordine / rinduiala , a pune lucrurile la locul lor
2. a face curatenie ; a deretica prin casa
V. destul de , cam , relativ
VI. 1. servetel ornamental , broderie (pt. spatare , brate de fotoliu etc.)
2. cosulet , sac , vas pentru maruntisuri

tidy away
1. a pune bine / deoparte , a stringe
2. a pune la locul lui ; a face rinduiala / ordine in

tidy oneself up
(vezi) tidy III.

tidy up
I. (vezi) tidy II. 1, 3.
II. (vezi) tidy IV.

tidyism
mania curateniei ; curatenie meticuloasa

tie (up) to / with smb., to
1. A se asocia / uni cu cineva
2. A-si lega soarta de cineva
3. A se increde / a-si pune nadejdea in cineva

tie 1.
I. 1. a lega (cu sfoara , siret etc.) , a snurui
2. a innoda , a lega ; a imbina
3. a obliga , a sili , a constringe
4. a lega , a suda , a face ligatura (unei artere)
5. a lega intre ele (notele)
6. a pune traverse la
7. a ancora , a fixa cu cirlige / scoabe
8. a egala (pe adversar) , a ajunge la egalitate cu (echipa adversa etc.)
II. 1. a egala , a ajunge la egalitate
2. a face remiza / meci nul , a remiza
III. 1. a se obliga , a se lega
IV. 1. legatura
2. nod ; funda
3. cravata
4. siret de pantofi / ghete
5. pantofi cu sireturi
6. ureche (de cizma)
7. legato
8. tirant , colier ; scoaba ; clama ; piesa de ancorare
9. (constr., ferov.) traversa
10. (nav.) atirnatoare de verga
11. (pl. fig.) legaturi , relatii , raporturi (de singe , prietenie etc.)
12. (<- F., fig.) casatorie , mariaj
13. obligatie , sarcina , raspundere
14. (sport) egalitate de puncte ; meci nul / nedecis , meci egal ; remiza
15. (pol.) egalitate de voturi , balotaj

tie 2.
1. fata de perna
2. pilota

tie 3.
trota

tie a knot with one's tongue not to be undone with one's teeth, to
ce-si face omul cu mina lui , nici dracul nu desface

tie bar
vergea metalica / hobana de ancorare

tie bolt
surub de imbinare / fundatie / ancorare ; bolt de legatura

tie clip
ac / agrafa de cravata

tie down
1. a lega de miini (si de picioare)
2. a obliga , a sili , a forta
3. a impiedica , a opri

tie in
I. a snurui
II. a face (pachet etc.) in

tie into smb., to
a mustrului / lua pe cineva la refec

tie on
a atasa , a fixa , a lega (de ceva)

tie one's shoestrings, to
a se pregati / a fi gata (de obicei pentru a infrunta un adversar)

tie oneself (up) in / into knots, to
1. A se baga singur in incurcatura
2. A-si crea singur complicatii

tie oneself down / up
a se obliga , a se lega

tie oneself down to smth., to
1. A se limita / a-si restringe activitatea la ceva
2. (<- F.) a se lega de miini si de picioare
3. A-si lua asupra sa / a-si asuma o obligatie

tie piece
traversa ; bara de legatura ; pana

tie pin
ac de cravata

tie plate
1. placa de ancorare / fundatie , contaplaca
2. placa de cale

tie rod
1. bara de directie
2. tirant
3. biela cuplata

tie smb. Down / hand and foot, to
1. A constringe pe cineva
2. A lega pe cineva de o anumita activitate / abligatie
3. (F. ->) aprox. A lega pe cineva de miini si de picioare

tie smb.'s hands, to
1. A impiedica pe cineva de a actiona intr-o anumita directie
2. (la pasiv) a avea miinile legate

tie smb.'s tongue, to
a pune cuiva lacat la gura

tie smth. In with smth. Else, to
1. A lega un lucru de altul
2. A stabili o legatura / relatie intre doua lucruri

tie the knot, to
1. A contracta o casatorie
2. (F. ->) a-si pune pirostiile pe cap

tie the score, to
a face un scor alb / egal

tie to
I. 1. a lega / a fixa / a atasa de
2. a casatori cu , a uni prin casatorie cu
3. a ingradi prin , a face sa se incadreze in (reguli etc.)
II. a se lega de

tie to rules, to
(d. obicei la pasiv) a limita / reglementa / ingradi prin reguli / dispozitii

tie together
a lega impreuna / laolalta , a imbina

tie up
1. a fixa , a lega
2. (vezi) tie together
3. a incatusa , a lega
4. a infasura , a inveli , a ambala ; a lega
5. a lega de anumite conditii
6. a depune , a consemna (o suma)
7. a se lepada de , a lasa balta

tie up one's money in smth., to
1. A-si investi banii intr-o afacere / intreprindere din care nu se mai pot scoate sau se pot
recupera cu greu
2. Aprox. (F. ->) a ingropa banii in ceva

tie up things, to
1. A stringe citeva lucruri , legindu-le la un loc
2. A aranja (din timp) / a organiza lucrurile (o vizita , o afacere , o calatorie etc.)

tie up with
(vezi) tie to II.

tie up your stocking !
1. Goleste-ti paharul
2. Bea pina la fund !
3. Da-l de dusca !

tie vote
balotaj , egalitate de voturi

tie wig
1. peruca care se leaga (cu panglica) la spate
2. peruca cu coada

tie-beam
grinda de ancorare

tie-break
mijloc de departajare (a concurentilor aflati la egalitate) ; (meci de) baraj

tie-in
1. anunt publicitar (subsidiar)
2. vinzare conditionata
3. articol fara cautare (bagat pe gitul consumatorului)

tie-up
1. coalitie , uniune , alianta
2. stagnare (a lucrului)

tieback
banda / cordon de draperie (care o tine strinsa , prinsa intr-o parte)

tied
1. legat
2. legat de miini si de picioare
3. terminat cu rezultat nedecis

tied to a woman's apron-strings
1. (d. un copil) legat de fusta mamei
2. (d. un sot) sub papuc

tied up
1. Ocupat , prins
2. (<- F., glum.) casatorit

tier 1.
I. 1. rind , sir ; strat (suprapus) ; etaj , cat
2. rind de loji (sau) scaune
3. (la orga) sir de tuburi
II. a insirui , a aranja / a aseza in / la sir
III. 1. a fi / a sta in siruri / rinduri / straturi
2. a avea etaje / caturi , a fi etajat
3. a se stratifica , a se etaja ; a se orindui in siruri / straturi / etaje

tier 2.
1. partener egal
2. sortulet , pestelcuta (de copil)
3. armatura , intaritura , piesa de sustinere
4. paniol

tierce
1. unitate de masura (= 191 l)
2. treime , a treia parte
3. terta
4. (la carti) terta , suita de trei carti la culoare

tiercel
(vezi) tercel

tiers état
starea a treia , clasa de mijloc ; burghezia (in opozitie cu nobilimea si clerul)

tiff 1.
I. 1. ciondaneala , ciorovaiala , altercatie
2. imbufnare , suparare ; toana (proasta)
II. 1. a se ciondani , a se ciorovai , a avea o cearta / un mic scandal
2. (at.) a se imbufna , a se bosumfla , a se supara (pe) ; a face mutre (cu dat.)

tiff 2.
I. 1. inghititura , dusca
2. bautura
II. a lua un aperitiv
III. a sorbi / a bea inghititura cu inghititura

tiff 3.
I. a imbraca , a impodobi ; a impopotona
II. a se gati , a se imbraca ; a se impopotona ; (F.) a se intoli
III. 1. tinuta
2. atitudine
3. pozitie

tiff 4.
calcita

tiff oneself out
a se dichisi , a se gati , (F.) a se intoli ; a se impopotona

tiffany
1. tul de matase
2. sita de matase

tiffin
I. 1. micul dejun , gustarea de dimineata
2. dejun , prinz
3. inghititura , dusca
II. 1. a lua micul dejun / gustarea de dimineata
2. a dejuna , a prinzi

tiffish
tifnos , suparacios , susceptibil ; imbufnat , bosumflat

tiffishy
(vezi) tiffish

tig 1.
I. (jocul de-a) leapsa
II. a atinge (pe cineva) la leapsa

tig 2.
cana mare cu fundul lat

tiger
1. tigru (Felis tigris)
2. calau , criminal , om singeros / crud
3. adversar de temut
4. fudul , om falos / tantos
5. paj , piccolo , grum (in livrea)
6. (al patrulea) strigat de ura ; hip , hip , ura !

tiger cat
felina salbatica de talie mica (ex. Felis tigrina etc.)

tiger meat
carne de vita / vaca

tiger moth
fluturele omidei-urs (Arctia sp.)

tiger's eye
1. varietate de cuart , piatra semipretioasa
2. smalt cu luciu asemanator pietrelor semipretioase

tiger-lily
crin oranj patat (Lilium tigrinum)

tiger-spotted
tigrat , vargat , dungat

tiger-wood
lemn cu dungi folosit la fabricarea mobilei

tigerism
1. caracter feroce / salbatic ; ferocitate , salbaticie , cruzime
2. fudulie , impaunare ; ostentatie

tigerlsh
1. ca un tigru ; ca de tigru
2. crud , singeros , salbatic , feroce
3. fudul , umflat in pene

tight
I. 1. indesat , compact ; dens , consistent
2. solid , rezistent ; bine cladit / lucrat
3. voinic , vinjos , solid , trupes
4. etans , ermetic ; impermeabil
5. (bine) intepenit , fix
6. (d. sfoara etc.) (bine) intins ; incordat , strins
7. (F.) cherchelit , afumat , -- beat
8. (d. nod , surub etc.) (bine) strins
9. (d. haine , incaltaminte) strimt ; (prea) ajustat , fest
10. apasator , greu , opresiv
11. (<- F.) dificil , greu , critic
12. (vezi) tight-fisted
13. (d. meci) (cu scor) disputat , echilibrat , strins
14. rar , sarac , slab , deficitar ; (d. piata) intr-o stare critica , in criza
15. curatel , dragut , cochet
16. sprinten , agil
II. 1. ermetic / strins / bine (inchis etc.)
2. ferm , tare , bine , cu fermitate
3. (vezi) tightly 2.

tight as a brick / fiddler, (as)
1. Beat turta / crita
2. (sl.) machit ; aghezmuit

tight as a drum, (as)
1. Intins la maximum ca pielea de pe toba
2. (vezi) tight as a brick

tight corner
incurcatura , ananghie , situatie neplacuta

tight fitting
1. (vezi) tight I. 9.
2. inchis ermetic ; bine ajustat

tight for money
1. Lefter ; in criza de bani
2. Strins la punga ; zgircit

tight place
(vezi) tight corner

tight rope
1. funie / fringhie bine intinsa
2. sirma (pt. echilibristi)

tight round the waist
(ajustat) pe talie

tight spot
(vezi) tight corner

tight squeeze
strimtoare , strinsoare , dificultate ; (vezi si tight corner)

tight waistcoat
camasa de forta

tight-belted
incins (strins) , strins cu cureaua / briul / chimirul

tight-drawn
(d. buze etc.) strins

tight-fisted
1. cu pumnul strins
2. strins la punga , zgircit , avar , zgirie-brinza

tight-fisted hand
1. zgircit , calic , avar , harpagon , zgirie-brinza
2. pumn brutal

tight-laced
1. strins (tare) in corset
2. incorsetat ; obtuz , cu ochelari de cal ; demodat

tight-lipped
1. cu buzele strinse (pentru a-si stapini emotia , nemultumirea etc.)
2. taciturn , tacut , necomunicativ
3. mut , care nu scoate o vorba , caruia nu poti sa-I scoti nici cu clestele o vorba din gura ;
care nu vrea sa marturiseasca
4. discret ; rezervat

tight-packed
(foarte) inghesuiti , ca sardelele (in cutie)

tight-rope dancer / walker
echilibrist , dansator pe sirma

tight-wad
(vezi) tight-fisted hand 1.

tighten
I. 1. a incorda , a intinde , a stringe (o curea , o sfoara etc.)
2. a etansa , a inchide (ermetic)
3. a inaspri , a intari , a inensifica
II. 1. a se intinde , a se incorda
2. a se contracta , a se stringe

tighten one's belt, to
1. A stringe cureaua
2. A nu avea suficienta mincare
3. A face economie la mincare
4. (F. ->) a face foamea

tighten the noose (a)round smb.'s neck, to
1. A stringe latul (in jurul gitului)
2. A stringe pe cineva cu usa / in chingi

tighten the purse-strings, to
1. A stringe baierile pungii
2. A face economie

tighten up
(vezi) tighten I. 3.

tighten up control / rules, to
a intensifica / a aplica cu mai multa strictete / a inaspri controlul / dispozitiile

tightener
1. tensor , intinzator
2. muschi tensor
3. snur , siret
4. portie respectabila ; masa imbelsugata , ospat regesc

tightening
1. stringere
2. incordare , intindere
3. inasprire ; intensificare

tightening key
pana de reglare ; cheie de acordor

tightish
1. cam strimt , strimtut
2. cam prost / dificil / critic

tightly
1. (vezi) tight II. 1., 2.
2. strins (pe corp) , fest ; strimt

tightness
1. etanseitate ; inchidere ermetica ; impermeabilitate
2. densitate
3. tensiune , incordare ; atmosfera incordata ; apasare , opresiune

tights
1. pantalon (sau) costum de balerin , dress , maiou / costum (de balet)
2. pantaloni strimti / ingusti / burlan

tigon
corcitura intre tigru si leoaica

tigress
tigroaica

tigrine
tiger-spotted

tigrish
(vezi) tigerish

tike
(vezi) tyke

til
specie de susan (Sesamum indicum / orientale)

tilbury
un fel de gabrioleta

tilde
tilda

tile 1.
I. 1. tigla ; olan
2. cahla , placa de faianta / teracota (pt. soba)
3. caramida cu goluri
4. gaina , -- palarie , joben , tilindru
II. 1. a acoperi / a inveli cu tigle / olane
2. a acoperi / a captusi / a pardosi cu placi de ceramica
3. a obliga (pe cineva) sa-si tina gura / sa pastreze un secret

tile 2.
tei (Tilia sp.)

tile burner
fabricant de tigle

tile clay
(vezi) tile earth

tile colour
caramiziu , culoare caramizie

tile dust
caramida macinata / sfarimata

tile earth
argila pentru tigle / olane

tile field
teren argilos (ca materie prima pentru fabricarea tiglelor / olanelor)

tile floor
pardoseala din placi de ceramica

tile in
a inveli , a imbraca in olane / tigle ; a acoperi cu tigle / olane

tile kiln
1. cuptor pentru tigle / olane
2. caramidarie

tile maker
(vezi) tile burner

tile making
1. confectionarea / fabricarea tiglelor / olanelor
2. confectionarea / fabricarea placilor de ceramica

tile roof
acoperis de tigla / olane

tile shard
ciob de tigla / olan

tile stone
piatra care poate fi sfarimata in placi (pentru a fi folosita in locul olanelor)

tile-coloured
caramiziu , de culoarea caramizilor / olanelor / tiglelor

tile-drain
I. dren / tub / teava de argila arsa / olan (pt. drenaj , irigatii etc.)
II. a drena / a canaliza cu olane

tile-works
(vezi) tilery

tiler
1. meserias , care pune tigle / olane pe acoperisuri
2. meserias care pardoseste (sau) acopera peretii cu placi de ceramica
3. (vezi) tile kiln
4. (vezi) tile burner

tilery
fabrica de olane (sau) placi de ceramica

tiliacea
tiliacee , din familia teiului

tiling
1. invelire / acoperire cu tigle / olane
2. acoperis de tigla / olane
3. tigle / olane folosite pentru acoperis
4. pardosire (sau) captusire cu placi de ceramica
5. pardoseala de ceramica / placi ceramice

till / until / up to now
pina acum ; deocamdata

till 1.
I. 1. pina (la)
2. pina la / in (sau) linga
II. pina (ce) / sa

till 2.
sertar la tejghea etc. (in care se tin banii)

till 3.
a ara , a lucra , a cultiva (pamintul)

till 4.
(teren de) argila cu blocuri ; argila eratica

till 5.
(vezi) til

till Hell freezes
pentru totdeauna / vecie

till doomsday
1. Pina la judecata de apoi / ziua cea de apoi
2. In vecii vecilor

till due
pina la scadenta

till further notice
pina la noi ordine (sau) dispozitiuni

till further notice / orders
1. Pina la noi dispozitii / ordine
2. (F. ->) aprox. Pina una alta ; deocamdata

till money
incasari , bani din casa / tejghea

till one's dying day
1. Pina la moarte / ultima clipa
2. Toata viata

till the cows come home
1. Pina ti se lungesc urechile
2. Pina la sfintu-asteapta
3. (P. ->) pin-o face plopul pere si rachita micsunele
4. Pina-ti dai duhul

till the crack of doom
(vezi) till doomsday

tillable
arabil , cultivabil

tillage
1. aratura , pamint arat
2. munca cimpului ; plugarit ; cultivare , cultura

tillage ground / land
teren cultivat / lucrat / arat

tiller 1.
1. agricultor , plugar ; muncitor / lucrator agricol
2. culivator (masina agricola)

tiller 2.
1. fusul cirmei ; cirma
2. tirant ; biela

tiller 3.
I. 1. lastar , mladita
2. puiet , copac tinar
II. a incolti , a scoate colti

tiller chain
lant al cirmei ; lant de guvernare

tiller rope
odgon / cablu al cirmei ; odgon / cablu de guvernare

tilt 1.
I. 1. a inclina , a apleca ; a aseza pe / intr-o parte
2. a ataca cu lancea la turnir
3. a ataca cu , a intinde (lancea)
4. a rasturna , a trinti jos , a da peste cap
5. a lua apararea (cu gen.)
II. 1. a se legana , a se clatina , a se balansa
2. a se inclina , a se apleca
3. a bascula , a cadea
4. a lupta (cu lancea)
5. a veni / a merge in goana mare
III. 1. inclinatie , inclinare , aplecare ; panta , clina
2. lovitura (de lance etc.)
3. lupta cu lancea , turnir , intrecere cavalereasca

tilt 2.
I. 1. coviltir
2. pinza de corabie (intinsa ca umbrar)
II. a acoperi cu un coviltir / cu o foaie de cort etc.

tilt against / at
1. a izbi (cu lancea) in
2. a se napusti asupra

tilt at windmills, to
1. a se bate cu morile de vint
2. A se angaja intr-o lupta inutila
3. A ataca dusmani imaginari

tilt boat
barca cu umbrar / baldachin

tilt deck
platforma basculanta

tilt hammer
ciocan cu pendula ; ciocan de forjat cu arc

tilt on
a gasi , a da peste

tilt over
I. a se rasturna
II. a rasturna , a da peste cap

tilt up
1. a face sa basculeze , a ridica intr-o parte
2. a redresa

tilt yard
arena pentru turnir

tilter
1. luptator (cu lancea etc.)
2. dispozitiv de basculare / rasturnare ; masca oscilanta

tilth
1. plugarit , arat ; munca cimpului
2. strat arabil ; adincime a araturii

tilting
I. 1. (vezi) tilt (1.) III , 1 , 3.
2. varsare (a continutului)
II. 1. inclinat , aplecat
2. basculant

tilting cart
vagon basculant / dumcar

tilting lance
lance de turnir / pentru intreceri cavaleresti

tilting match
turnir , intrecere intre cavaleri (la lupta cu lancea)

tilting seat
strapontina

tilting spear
(vezi) tilting lance

timbal
timpan

timbale
budinca (rotunda) cu carne (sau) peste

timber
I. 1. cherestea , lemnarie , material lemnos , lemn de constructie
2. bucata de lemn (de constructie) ; birna , grinda , caprior
3. parte lemnoasa (a unei unelte etc.)
4. vas de lemn
5. bustean
6. coasta (de corabie)
7. padure
8. chibrit
9. obstacol (la alergari)
10. picioare de lemn / greoaie
11. calitate , soi
II. 1. a cladi partea lemnoasa (a unei constructii) ; a captusi cu lemn
2. a sprijini , a propti ; (min.) a arma
3. a fauri , a plasmui ; a forma , a crea
III. lemnos , de / din lemn

timber a mine, to
a arma o mina

timber bridge
pod de lemn

timber carriage
remorca de transportat busteni

timber cart
car (cu rotile inalte) cu cirlig pentru caratul cherestelei , bustenilor etc.

timber forest
padure de arbori inalti

timber frame / framing
(perete) de paianta

timber hitch
nod de scondru ; nod de lemn

timber land
tinut impadurit ; zona de paduri (folosite pentru cherestea)

timber mechant
cherestegiu , negustor de cherestea

timber partition
perete de lemn ; palplansa

timber ship
nava / corabie de lemn

timber toe(s)
1. picior de lemn
2. invalid cu picior de lemn
3. om incaltat cu saboti de lemn ; om cu pas greoi

timber trade
comert de cherestea , cherestegerie

timber tree
arbore de constructie

timber wolf
lup cenusiu (mare) din America de Nord (Canis lupus lycaon)

timber work
1. constructie de lemn
2. lemnarie (a unei constructii)

timber yard
1. fabrica de cherestea
2. depozit de cherestea

timber-claim
concesiune forestiera

timber-head
cap de bustean / grinda (de care se prind odgoanele) ; scondru

timber-headed
tont , gogoman , nating , neghiob

timber-line
limita (climaterica) a padurilor (a arborilor de constructie / pentru cherestea)

timbered
1. de cherestea / lemn ; lemnos
2. paduros , impadurit

timbering
1. impadurire ; vegetatie arborescenta
2. bogatie naturala in paduri
3. armare , sustinere miniera
4. lemnarie , cherestea , lemn de constructie

timbering and walling
construire (a galeriilor etc.)

timbre
timbru

timbrel
I. tamburina ; toba mica
II. a cinta (o melodie) acompaniindu-se la tamburina

time
I. 1. timp , vreme
2. ragaz , timp liber / disponibil
3. rastimp , (interval de) timp , ragaz
4. pe termen (scurt)
5. stagiu , termen
6. termen , soroc ; timp , durata
7. vremuri , epoca
8. ora , timp (dupa ceas) ; (d. ceas)
9. termen , soroc (al nasterii)
10. distractie , amuzament ; petrecere , chef
11. existenta , viata
12. etate , virsta
13. data , rind , oara ; ocazie , prilej
14. ori , inmultit cu
15. lungine ; durata
16. tact ; masura ; ritm
17. plata , taxa (pt. birja sau taxi)
II. 1. a fixa , a stabili (termenul pentru , momentul -- cu gen.)
2. a alege , a potrivi momentul (cu gen.)
3. a stabili , a fixa , a hotari data (cu gen.)
4. a se adapta (vremurilor etc.) ; a se acomoda cu , a se da dupa
5. a face sa fie oportun , a face la timpul potrivit
6. a soroci , a fixa , a hotari , a acorda (un termen)
7. a cronometra , a masura
8. a regla , a potrivi (ceasul etc.)
9. a indica masura (dupa metronom) ; a acompania in tact
III. 1. a lovi la timp / la momentul potrivit
2. a pastra , a tine masura
3. a fi / a cinta la unison (cu)
IV. 1. ajunge ! destul !
2. (sport) incepeti !
3. (la localuri) ora inchiderii !

time after time
1. Iarasi si iarasi
2. In repetate rinduri

time after time , time and (time) again
in repetate rinduri , nu o data

time alarm
(ceas) desteptator

time and again
de (mai) multe / nenumarate ori , mereu

time and straw make medlars ripe
incetul cu incetul se face otetul

time and tide wait for no man
1. Timpul nu asteapta / sta pe loc
2. Trebuie sa profiti de momentul prezent / ocazia favorabila cu care nu te mai intilnesti

time ball
bila aruncata din turn la observatorul astronomic pentru a marca ora exacta

time bargain
tranzactie / afacere cu termen

time belt
fus orar

time bill
(vezi) time table 3.

time bomb
bomba cu intirziere / cu actiune intirziata ; masina infernala

time book
1. (vezi) time sheet 1 , 2.
2. mersul trenurilor (carte)

time capsule
capsula ingropata (la temelia unei cladiri etc.) pentru a indica generatiilor viitoare aspecte ale
vietii contemporane

time card
(vezi) time sheet 1 , 2

time charter
navlosire pe termen ; charter pe timp scurt

time clause
(propozitie) circumstantiala temporala / de timp

time clerk
1. pontator
2. cronometror

time clock
ceas de pontaj

time cures all things
1. Timpul le vindeca pe toate
2. Timpul e doctorul cel mai bun
3. Aprox. Timpul face si desface

time deposit
depunere pe termen

time detector
ceas de control

time exposure
expunere indelungata

time factor
1. factorul timp (in special ca constringere) ; termen-limita , data-limita
2. trecerea / scurgerea timpului (in defavoarea cuiva)

time freight
transport / fraht de mare vieza ; coletarie rapida

time fuse
1. amorsa de siguranta / cu intirziere
2. focos de distanta

time gentlemen please !
va rugam , se inchide ! ora inchiderii , domnilor !

time glass
clepsidra , ceas de nisip

time hangs heavy
timpul trece greu ; e plictiseala de moarte

time hangs heavy on one's hands
1. Timpul ti se pare lung / trece incet
2. Nu ai ce face cu timpul

time immemorial / out of memory / mind
1. (din) vremuri stravechi
2. (din) timpuri imemoriale
3. Din vremuri de mult uitate
4. (lit.) in / din negura vremurilor

time is a great healer
timpul vindeca totul / le vindeca pe toate

time is growing short
1. Timpul trece
2. Nu mai e decit putin timp

time is money
1. Timpul costa bani
2. Nu irosi timpul

time is out of joint, (the)
1. Timpul s-a intors pe dos
2. Traim vremuri neobisnuite / anormale

time is the best healer
(vezi) time cures all things

time is up !
1. E timpul !
2. A trecut timpul

time is up / out !
a trecut timpul ! gata ! e ora !

time it out
a t(a)ragana , a tergiversa , a lungi

time it out, to
1. A temporiza , a taragana
2. (F. ->) a lungi pelteaua
3. A trage de timp

time keeping
1. pontaj , cronometrare
2. mers exact / regulat (al ceasului)

time lag
1. decalaj in timp ; raminere in urma
2. temporizare , intirziere

time limit
1. limita de timp (pt. orator etc.)
2. termen , scadenta

time one's steps to the music, to
1. A dansa in ritmul muzicii
2. A-si potrivi pasii dupa muzica

time os fliting
timpul zboara

time out of mind
(vezi) time immemorial

time passed rapidly
vremea trecea repede , timpul zbura-nu alta

time payment
plata in rate

time pleaser
(vezi) time server

time presses
nu mai e timp de pierdut

time presses / is pressing
ne preseaza timpul ; e urgent

time proof
durabil , trainic

time purchase
(vezi) time bargain

time server
1. oportunist ; conformist
2. fatarnic , ipocrit
3. persoana servila / slugarnica , sluga plecata

time sheet
1. foaie de prezenta
2. fisa de pontaj
3. program de descarcare

time signal
semnal pentru ora exacta

time signature
fractie care indica masura

time switch
comutator automat (programat dinainte)

time table
1. orar ; program
2. mersul trenurilor
3. ordine de zi , agenda , program

time to / with an instrument, to
1. A se armoniza / cinta la unison cu un instrument

time up
a intona

time value
lungime , durata , valoare (a unei note)

time was when..
a fost un timp / o vreme cind..

time was..
pe vremuri , in trecut

time will show / tell
1. Timpul va arata / dovedi adevarul
2. Cu timpul se va vedea

time will tell / show
vom vedea , timpul ne va dovedi adevarul

time within mind of man
de cind se stie / tine minte

time work
munca (platita) cu ora / cu ziua

time works wonders
timpul face minuni

time worn
1. mincat de vreme , uzat , ros
2. invechit , demodat
3. secular ; de veacuri ; venerabil
4. blazat

time would fail me
n-o sa reusesc , n-o sa am timp

time zone
(vezi) time belt

time-and-motion
ergonometric ; care masoara randamentul operatiilor industriale

time-consuming
care necesita / reclama / consuma mult timp , care constituie o risipa de timp

time-expired
cu serviciul militar satisfacut

time-honoured
traditional , consfintit de datina / obiceiuri ; secular ; venerabil ; de veacuri

time-lapse
filmare spatiala / lenta (a deschiderii unei flori etc.)

time-saving device
aparat de uz casnic

time-scale
scara (de masurare) a timpului ; suita de evenimente luata pentru timpul istoric

time-serving
I. 1. oportunist ; conformist
2. fatarnic , ipocrit
3. slugarnic , servil
II. oportunism ; conformism

time-sharing
folosire (a unui computer etc.) de catre mai multi parteneri (simultan)

time-stained
ingalbenit de vreme

time-stricken
girbovit de ani / batrinete

time-study
cronometraj

time-taking
care cere / consuma (mult) timp

time-travel
calatorie (imaginara) in / prin timp

timekeeper
1. (vezi) time clerk 1, 2
2. persoana care tine / bate tactul
3. ceasornic exact

timeless
1. nedatat , fara data
2. vesnic , fara sfirsit
3. inoportun , nepotrivit

timeliness
oportunitate , caracter oportun

timely
I. 1. oportun ; potrivit
2. actual , de actualitate
II. 1. curind ; devreme
2. (in mod) convenabil / oportun / potrivit ; la vreme

timeous
(vezi) timely I.

timeously
tocmai / taman la timp / vreme ; la timpul / momentul potrivit ; la tanc

timepiece
1. cronometru
2. ceas(ornic)

timer
1. (vezi) clerk
2. (vezi) timepiece
3. regulator (cu program)
4. distribuitor de aprindere

times and often
de multe ori ; adesea

times out of / without number
de nenumarate ori

times out of number / without number
de nenumarate ori

times without number
de nenumarate ori , in nenumarate rinduri

timid
1. timid , sfios
2. (vezi) timorous
3. (d. animale) sperios , salbatic

timid as a hare / rabbit, (as)
1. Fricos ca un iepure
2. Sfios ca o fata mare

timidity
1. timiditate , sfiala , sfiiciune
2. (vezi) timorousness

timidly
1. sfios , cu sfiala
2. (vezi) timorously

timidness
(vezi) timidity

timing
1. seincronizare ; potrivire in timp ; coordonare
2. indeplinire / executie la timp
3. cronometraj , cronometrare
4. reglare a aprinderii
5. calcul al timpului de expunere
6. temporizare

timist
instrumentist / muzicant care bate / pastreaza tactul / masura (pentru o formatie)

timocracy
plutocratie , dominatie / domnie / guvernare a bogatasilor / a celor avuti

timocratic
plutocratic , caracterizat prin / legat de plutocratie / de dominatia bogatasilor / celor avuti

timorous
timorat , intimidat , fricos ; sovaielnic , sovaitor

timorously
cu frica / teama / timiditate , timid

timorousness
frica , teama , sfiala ; sovaiala

timorsome
(vezi) timorous

timothy grass
timoftica (Phleum pratense)

timous
(vezi) timely

timously
(vezi) timeously

timpani
timpano

timpanist
timpanist

timpano , timpani
timpan

tin
I. 1. staniu , cositor
2. tabla (cositorita) galvanizata
3. cutie de conserva
4. bidon ; cana ; gamela ; canita ; tinichea
5. forma de copt
6. vesela , vase (de cositor sau tabla)
7. lovele , bistari , -- bani
II. 1. de cositor
2. de tabla
3. slab , prost , de proasta calitate
III. 1. a cositori , a spoi
2. a acoperi cu staniol
3. a face conserve din , a conserva (in cutii)

tin Lizzie
automobil ieftin (sau) vechi , rabla

tin and temper
aliaj de staniu cu cupru

tin can
1. tanc
2. distrugator , contratorpilor

tin canister
1. bidon ; canistra
2. cutie de tabla

tin case
1. cutie de tabla
2. bidon

tin case shot
mitralie

tin cow
lapte condensat / in cutii de conserve ; conserva de lapte

tin fillings
pilitura de cositor

tin fish
1. torpila
2. submarin

tin god
idol de tinichea ; idol fals / amagitor / care nu merita veneratia

tin hat
casca (de otel)

tin kettle
1. cazan / ceaun cositorit
2. pian hodorogit

tin liqour
bait , mordant (de cositor)

tin mine
mina de cositor / staniu

tin moulder
mestesugar care face vase din cositor

tin opener
deschizator de conserve

tin ore
casiterit , minereu de cositor

tin pan
1. forma pentru copt
2. farfurie de tabla

tin plate
I. 1. tabla de cositor
2. tabla cositorita / galvanizata ; tinichea
II. a cositori

tin pot
I. 1. oala de tabla ; cutie de tinichea
2. chivara , chipiu
3. cuirasat
4. baie de cositor
II. saracacios , prapadit , amarit

tin pyrite
staniu , pirita stanifera

tin salt
(vezi) tin liquor

tin sheet
tabla cositorita / galvanizata

tin shop
atelier de tinichigerie

tin solder
(aliaj de) cositor pentru lipit

tin star
detectiv (particular)

tin stuff
minereu de cositor brut

tin tack
cuisor , tinta (de tapiterie)

tin ware
obiecte de cositor (sau) tinichea

tin whistle
flageolet

tin works
1. topitorie de cositor
2. fabrica de tabla

tin-bearing
bogat in cositor / staniu

tin-pot town
(cartier de) cocioabe / maghernite , bidonville

tin-shin off, to
a disparea / a fugi cu banii altora

tincal
borax (natural) brut

tinct.
tincture

tinctorial
1. colorant , cu proprietati colorante
2. tinctorial , referitor la vopsit

tincture
I. 1. tinctura
2. culoare , vopsea
3. nuanta , ton
4. spoiala , lustru , cunostinte superficiale
II. 1. (with) a vopsi , a boi (cu)
2. (with) a da o spoiala (de)

tindal
ofiter ridicat dintre garzile bastinase (in India)

tinder
1. iasca
2. arbore uscat si gaunos
3. pinza de semnalizare

tinder-like
1. (uscat) ca iasca
2. usor inflamabil

tindery
(vezi) tinder-like

tinea
1. tricofitie , coaja (de pielea capului) , (F.) chelbe
2. pecingine
3. molie (Tinea sp.)

tinet
I. 1. culoare ; vopsea
2. tinctura
3. elixirul vietii
II. colorat ; vopsit
III. a colora

tinfoil
I. (foita de) staniol
II. (vezi) tin III. 2.

ting
tinkle I.

tinge
I. 1. nuanta , tenta , ton
2. nuanta , iz
3. vopsea
4. prima , premiu , gratificatie
II. 1. (with) a colora , a vopsi (in / cu) ; a da o nuanta (cu dat.)
2. a da o spoiala / un aspect / un iz (cu dat.)

tingle
I. 1. a tiui , a zbirnii , a zumzai , a bizii , a suna
2. a furnica , a da / a produce o mincarime
3. a tremura , a palpita
4. (with) a arde (de dorinta etc.)
II. 1. tiuit , biziit , zumzait , zbirniit
2. furnicatura , mincarime

tingler
scatoalca , -- palma zdravana

tingling
I. 1. (d. urechi) care tiuie
2. care te furnica ; usturator , piscator
3. (d. constiinta etc.) nelinistit , tulburat , agitat
II. (vezi) tingle II.

tinhorn
fanfaron , laudaros

tinker
I. 1. spoitor (de cazane , tingiri etc.)
2. cazangiu , tinichigiu
3. cirpaci , meseria prost
4. politician / strateg de cafenea
5. mortier ; tun mic
6. aterina
7. specie de pinguin (Alca torda)
II. 1. a drege , a spoi (cazane etc.)
2. a cirpaci , a repara de mintuiala
III. a cirpaci , a face reparatii de mintuiala

tinker's news
poveste rasuflata / arhicunoscuta

tinkerly
I. prost lucrat , facut de mintuiala / ca de un cirpaci
II. ca un cirpaci , prost , de mintuiala

tinkle
I. 1. a tiui ; a suna (subtirel)
2. a chema (enoriasii) la biserica
II. sunet / dangat subtirel (de clopotei etc.)

tinkler 1.
1. (vezi) tinker I. 1.
2. vagabond , haimana

tinkler 2.
clopotel , zurgalau

tinman
1. (vezi) tinker I. 2.
2. (vezi) tin moulder

tinned
1. cositorit
2. conservat in cutii de conserve
3. (d. muzica) inregistrat (pe disc sau banda)

tinned cow
(vezi) tin cow

tinned goods
conserve

tinned loaf
piine coapta in forma

tinner
1. tinker I , 1 , 2
2. miner intr-o mina de cositor

tinneries
mina de cositor

tinnery
industria cositorului

tinniness
sunet metalic neplacut / ca tinichea (al unui pian etc.)

tinning
cositorire

tinnitus
acufena , tiuit (continuu) in urechi

tinny
1. cu / de cositor
2. cu gust de cositor
3. ca de tinichea
4. care suna ca o tinichea ; metalic
5. bogat , plin de gologani
6. (d. colorit) aspru , dur , metalic , sec

tinny piano
(vezi) tin kettle 2.

tinsel
I. 1. beteala ; paiete
2. lamé ; brocart
3. zorzoane , farafasticuri , gateli
4. stralucire amagitoare / inselatoare
II. 1. sclipitor
2. superficial , amagitor , aparent ; care-ti ia ochii ; prefacut
III. a impodobi cu beteala ; a gati , a dichisi

tinsel over
(vezi) tinsel III.

tinsmith
(vezi) tinker I , 2.

tinstone
casiterit

tint
I. 1. culoare , colorit , coloratie ; tenta , nuanta , ton
2. hasura
II. a colora , a nuanta , a da nuante (unui tablou etc.)

tint drawing
1. desen (sau) pictura in nuantele aceleiasi culori ; laviu
2. epura cu laviu

tinted glasses
ochelari de soare

tinting
1. nuantare , gradare a culorilor ; colorare
2. tonare

tintinnabula
tintinnabulum

tintinnabulation
clinchet de clopotei ; zornait ; zanganit

tintinnabulous
(d. clopotel) zornaitor , sonor , care clincane

tintinnabulum , tintinnabula
1. (vezi) tintinnabulation
2. clopotel (la romani)
3. zornait (al rimei)

tintless
1. incolor
2. nenuantat , negradat

tinto
soi de vin spaniol

tintometer
colorimetru , tintometru

tints of the rainbow
culorile curcubeului

tinty
prost gradat din punct de vedere coloristic , cu policromie gresita , cu o gradatie defectuoasa a
culorilor

tintype
ferotipie

tiny
micut , mititel , mititelut

tip (up) the cops, to
a informa politia

tip 1.
I. 1. virf ; extremitate ; capat
2. lob al urechii
3. bombeu , virf (la pantofi)
4. virf / capat metalic , maciulie (la baston , umbrela etc.) ; dragon (la sabie)
5. colt (de basma etc.)
6. antena
II. 1. a pune virf la (sau cu dat.)
2. a reteza virful (cu gen.) ; a tunde

tip 2.
I. 1. a inclina , a apleca , a face sa se incline
2. a deserta , a rasturna , a face sa basculeze ; a culbuta
3. a face sa cada , a dobori
4. a atinge / a lovi usor
II. 1. a se inclina , a se apleca
2. a se rasturna , a se bascula , a culbuta
3. a se intoarce intr-o parte
III. 1. inclinatie , inclinare , aplecare
2. loc de descarcare (pt. gunoi etc.)
3. lovitura / atingere usoara
4. (vezi) tipper (2.)
5. (vezi) tip car

tip 3.
I. 1. ciubuc ; -- bacsis
2. mic dar / cadou banesc
3. (la curse , bursa sau fig.) pont (vindut cuiva) ; informatie / indicatie confidentiala ; sfat discret
II. 1. a da bacsis / ciubuc (cu dat.)
2. a darui , a face cadou niste bani (cu dat.)
3. (la curse , bursa etc.) a sfatui / a informa discret , a vinde un pont (sigur) (cu dat.)
4. a arunca , a azvirli , a da
5. a scoate , a iesi cu (bani)
III. a da bacsis(uri)

tip a / the wink, to
a da (cuiva) o informatie , a face un semn , a avertiza

tip all nine, to
a da jos toate popicele dintr-o lovitura

tip and run
I. varietate de crichet
II. (d. atac etc.) prin surprindere , precipitat

tip car
vagon basculant

tip cart
carucior basculant / culbutor ; tomberon

tip cat / cheese
1. turca
2. (jocul de-a) turca

tip down
a dobori , a da jos , a darima

tip lorry
(auto)basculanta , camion cu bena basculanta

tip of the iceberg
1. partea vizibila a unui iceberg
2. (fig.) simbol , semn vizibil (al unui lucru mai important)

tip off 1.
a bea dintr-o dusca / pina la fund , a da pe git / peste cap

tip off 2.
a avertiza , a preveni , a vinde un pont (cu dat.)

tip one's boom off, to
1. A da bir cu fugitii
2. A o lua la sanatoasa
3. A o sterge
4. A pleca in calatorie

tip one's glass, off to
1. A da (paharul) peste cap
2. A da de dusca

tip out
I. a deserta , a rasturna , a goli
II. a se deserta (prin rasturnare)

tip over
I. 1. a face sa basculeze , a rasturna
2. (vezi) tip out I.
II. a se rasturna
III. a trece peste

tip smb. Off, to
1. A da cuiva o informatie (secreta)
2. A anunta / avertiza pe cineva

tip smb. The wink, to
1. A face cuiva (semn) cu ochiul
2. A da cuiva un avertisment secret
3. A da cuiva de stire in taina

tip smb.'s mitt, to
1. A da mina cu cineva
2. A ghici intentiile / planurile cuiva

tip smth. Out / of into smth., to
a deserta / varsa ceva intr-un alt recipient

tip the balance / beam / scales, to
1. A face sa se incline balanta
2. A fi un factor hotaritor
3. A avea importanta decisiva
4. A avea greutatea de...
5. A cintari...

tip the brads / cole / loaver / shilling / stivers, to
a scoate banii / bistarii / lovelele

tip the traveller, to
(vezi) play the traveller

tip the winner, to
1. (mai ales la curse de cai) a indica cistigatorul
2. A da informatii (in secret) despre favoritul cursei

tip tilt
a strimba (din nas) , a ridica (nasul) pe sus

tip tilted
1. cirn
2. cu nasul pe sus , care strimba din nas

tip topper
1. tip bine / fain , -- om distins / elegant / bine
2. baiat de zahar , amor , bomboana ; -- om de nadejde ; om desoinic , om priceput (la toate)
3. bomba , minune , grozavie

tip truck
(vezi) tip lorry

tip up
I. (vezi) tip over I.
II. (vezi) tip (2.) II. 2 , 3

tip up a seat, to
a ridica o strapontina / un scaun rabatabil

tip up one's heels, to
(vezi) kick up one's heels

tip us your fin / fist / daddle / flipper !
da mina ; bate palma / laba

tip us your fin / fist / flipper !
bate laba !

tip your legs a gallop !
intinde-o ! Valea ! Ia-ti picioarele la spinare !

tip(p)ulary
1. din neamul tintarilor
2. de tintar
3. asemanator cu tintarii
4. ca la tintari

tip-up seat
(vezi) tipping seat

tippable
1. care primeste bacsis
2. corupt , care poate fi mituit

tipper 1.
meserias care pune maciulii la bastoane si umbrele

tipper 2.
1. dispozitiv de basculare / culbutare / rasturnare
2. (muncitor) basculator / culbutor
3. persoana care vinde ponturi pentru curse etc.
4. persoana care da bacsis
5. (vezi) tip car

tippet
1. esarfa
2. (capa de) blana
3. capuson , gluga

tippet grebe
cufundar , corcodel (Podiceps cristatus)

tipping
1. basculant ; culbutant
2. strasnic , grozav , formidabil

tipping cart
(vezi) tip cart

tipping seat
strapontina

tipping wag(g)on
(vezi) tip car

tipple
I. a trage la masea , a bea pe rupte ; a chefui
II. a bea , a da pe git
III. a se imbata
IV. 1. bautura alcoolica / spirtoasa
2. exciant

tippler
betivan , pilangiu

tippling house
circiuma

tippy
1. sovaielnic , ezitant ; care se clatina / care abia se tine pe picioare
2. fitiit , cu miscari afectate , care se fitiie (ingrozitor)

tipsify
a imbata ; a ameti

tipsily
ca un om beat ; ca la betie

tipsiness
betie , ameteala

tipstaff , tipstaves
1. baston de portarel
2. portarel

tipstaves
tipstaff

tipster
vinzator de ponturi

tipsy
1. cherchelit , pilit , beat , ametit de bautura
2. de om beat

tipsy cake
budinca / prajitura cu rom etc.

tiptoe
I. virful picioarelor
II. maxim , cel mai mare ; la culme , extrem
III. 1. in virful picioarelor
2. tiptil , pe furis , in virful picioarelor
3. in culmea incordarii , ca pe ace , incordat
IV. a merge tiptil / in virful picioarelor

tiptop
I. 1. (d. persoane) perfectiune , (intruchipata) , culme a perfectiunii , (pl.) crema , caimac
2. (d. lucruri) crema , tot ce e mai bun
II. excelent , admirabil , superior

tirade
tirada ; suvoi de cuvinte

tirailleur
1. tiralior , tragator
2. tragator de elita , lunetist

tire (smb.) to death, to
1. A obosi (pe cineva) pina la epuizare
2. A plictisi (pe cineva) de moarte

tire 1.
I. 1. a abosi , a osteni ; a istovi , a extenua , a epuiza
2. a plictisi (la culme) , a satura
II. 1. a obosi , a osteni , a fi istovit / extenuat
2. (of , with) a se plictisi / a se satura (pina'n git) (de) ; a fi dezgustat (de)
III. oboseala , surmenaj

tire 2.
I. 1. cerc (de fier) la roata ; bandaj (de roata)
2. pneu , anvelopa , cauciuc
II. 1. a cercui , a pune cerc la (o roata)
2. a schimba / a pune cauciuc(uri) la (automobil , bicicleta)

tire 3.
I. 1. gateala , podoabe
2. imbracaminte , haine , vesminte
3. garnitura de pat
4. coafura , pieptanatura
5. pompa , fala
II. 1. a gati , a dichisi
2. a imbraca , a invesminta

tire out
a istovi (din cale afara) ; a extenua , a epuiza

tire smb.'s heart out, to
a scoate sufletul cuiva

tire trouble
pana de cauciuc

tire valve
valva (la cauciuc)

tired
1. (of , with) obosit , ostenit ; extenuat , istovit , epuizat
2. plictisit , satul (pina'n git / pina'n maduva oaselor) (de) , dezgustat (de)

tiredness
1. oboseala ; istovire , extenuare , epuizare ; surmenaj
2. plictiseala ; saturatie ; dezgust

tireless 1.
1. neobosit , inepuizabil , neostenit
2. (d. eforturi etc.) neobosit , neincetat , sustinut

tireless 2.
1. (d. roata) fara cerc / bandaj
2. fara anvelope / pneuri / cauciucuri

tirelessly
neobosit , neostenit , fara odihna ; fara a obosi

tirelessness
caracter neobosit / neostenit / inepuizabil ; rezistenta (uimitoare) la oboseala

tiresome
1. obositor , istovitor
2. plictisitor , plicticos
3. nesuferit , exasperant , suparator

tiresomeness
1. caracter obositor / istovitor
2. caracter plictisitor , plictiseala
3. caracter enervant / suparator

tirewoman
camerista ; garderobiera

tiring
I. (vezi) tiresome
II. 1. cercuire , bandajare (a rotii)
2. montare a pneurilor (la masina , bicicleta etc.)

tiring house
(vezi) tiring room

tiring room
1. cabina (a actorilor)
2. garderoba

tirl
I. 1. a tremura , a se cutremura
2. (d. vint) a se schimba brusc
II. 1. a roti , a invirti
2. a involbura
3. a dezgoli , a despuia
III. 1. invirtire , rotire
2. virtej

tiro
incepator , novice ; ageamiu

tirocinium
1. ucenicie
2. serviciu de recrut / (F.) racan
3. (elemente / notiuni de) baza , elemente fundamentale , primele notiuni (ale unei arte , ale unui
mestesug etc.)

tisane
tizana , infuzie , fiertura

tish-ho !
hapciu !

tisic(k)
ftizic , tuberculos

tissue
I. 1. tesatura ; stofa fina / subtire ; voal
2. tesut
3. textura , impletitura , urzeala ; tesatura ; paienjenis (de minciuni etc.)
4. stofa de fir (de aur / argint)
5. (vezi) tissue-paper
II. 1. a tese ; a urzi ; a impleti
2. a sterge (machiajul , crema etc.) cu servetele de hirtie

tissue-paper
hirtie de matase , foita

tissued
tesut , urzit , impletit

tit 1.
1. (vezi) titmouse
2. calut ; mirtoaga , gloaba
3. tirfa , otreapa

tit 2.
(vezi) teat

tit for tat
dinte pentru dinte

tit.
title

titan 1.
I. (vezi) Titan
II. (vezi) titanic (1.)

titan 2.
(vezi) titanium

titanate
titanat , sare de titaniu / a acidului titanic

titanic 1.
titanic , supraomenesc ; gigant , colosal , urias

titanic 2.
titanic , referitor la titaniu

titaniferous
titanifer , care contine titaniu

titanium
titaniu

titbit
1. bucatica gustoasa / buna ; delicatese ; gustare aleasa
2. pasaj picant / savuros ; noutate / birfa picanta

titer
(vezi) titre

tithable
(care poate fi) supus zeciuielii ; impozabil , care poate fi dijmuit (in sistemul zeciuielii / dijmei)

tithe
I. 1. zecime , a zecea parte
2. farima , bucatica , picatura , iota
3. zeciuiala , dare platita autoritatilor bisericesti
II. 1. a dijmui , a zeciui
2. a plati dijma / zeciuiala pe
III. (vezi) tenth

tithe collector
dijmuitor , perceptor al zeciuielii

tithe owner
beneficiar al zeciuielii

tithe payer
contribuabil supus zeciuielii

tithe proctor
(vezi) tithe collector

tithe-free
scutit de zeciuiala

tithe-gatherer
(vezi) tithe collector

tither
1. (vezi) tithe collector
2. (vezi) tithe payer
3. partizan al zeciuielii

tithing
1. (vezi) tithe I , 2.
2. percepere (sau) plata a zeciuielii

titillate
1. a gidila
2. a excita , a stirni , (F. <-) a gidila

titillation
1. gidilare , gidilitura
2. excitare , excitatie , stirnire

titivate
I. 1. a impopotona , a dichisi , a gati
2. a umbla cu manusi cu , a trata cu blindete pe (cineva)
II. a se impopotona , a se dichisi , a se ferchezui , a se gati

titlark
fisa (Anthus sp.)

title
I. 1. titlu
2. (vezi) title page
3. capitol , titlu , sectiune
4. titluri , generic
5. titlu (nobiliar sau onorific) ; demnitate , rang , grad
6. titlu , drept , calitate , vocatie ; document , act doveditor al unui drept
7. titlu , titru (al unui aliaj)
II. 1. a intitula , a denumi
2. a pune titlul pe cotorul (unei carti)
3. a titra
4. a indreptati , a da drepturi

title deed
titlu / act de proprietate ; act / document / titlu doveditor al unui drept

title holder
1. posesor al titlului (nobiliar)
2. detinator al titlului , campion

title leaf
pagina titlu , foaie de titlu

title page
pagina (de) titlu , frontispiciu , coperta interioara

title part / role
rol titular

title rol(e)ist
protagonist , interpret / detinator al rolului titular

title to property
titlu de proprietate

titled
(investit) cu titluri , titrat ; nobil

titleless
1. fara titlu
2. fara titlu / drept / vocati

titles to fame
titluri de glorie

titling 1.
1. (vezi) titlark
2. (vezi) titmouse

titling 2.
imprimarea titlului (cu aur etc.) pe coperta cartii

titmal
pitigoi albastru / vinat (Parus caeruleus)

titmice
titmouse

titmouse , titmice
pitigoi (Parus sp.)

titrate
a titra , a doza

titrated
titrat

titrating
(vezi) titration

titration
titrare , dozare volumetrica

titre
1. titru (al unei solutii)
2. titlu , titru (al unui aliaj)

titter 1.
I. a chicoti , a ride pe infindate , a se hlizi
II. 1. chicot , chicoteala ; hlizeala
2. pustoaica , fetiscana , codana

titter 2.
a se legana , a se hitina

tittering
chicoteli , chicote , risete infundate

tittivate
(vezi) titvate

tittle
1. liniuta (ca semn de prescurtare) ; punctulet , punct
2. amanunt meschin , fleac , bagatela ; iota

tittle-tattle
I. 1. trancaneala , flecareala , palavre ; vorbe de claca , birfeli
2. palavragiu , flecar , gura-sparta
II. 1. a trancani , a palavragi , a flecari
2. a sta de vorba / la taifas , a taifasui
III. guraliv , limbut , flecar

tittle-tattler
flecar , palavragiu , tranca-fleanca ; tata , cumatra , mahalagioaica ; persoana care se tine de
birfeli / mahalagisme

tittle-tattling
(vezi) tittle-tattle I. 1.

tittlebat
peste spinos (Gasterosteidae sp.)

tittup
I. 1. a topai , a salta
2. a merge repede ; a merge in galop usor
II. 1. topaiala , salturi
2. mers grabit
3. galop usor

titty
1. (in limbajul copiilor) titisoara , titica
2. suzeta ; biberon

titubant
impleticit (la mers)

titubate
1. a se impletici (la mers) ; a nu se tine bine pe picioare
2. a se bilbii , a se impletici / a se impiedica la vorba
3. a se tavali (pe jos)

titubation
1. impleticire (la mers , vorba etc.)
2. agitatie , neliniste , neastimpar
3. tavalire

titular
I. 1. titular , nominal
2. onorific , onorar
3. cuvenit (unei functii) ; legat de titlu / functie / post
II. titular (suplinit de altcineva)

titular bishop
episcop care poarta numele unui sfint , apostol etc.

titular saint
patron / hram al unei biserici ; sfint protector

titularly
1. in virtutea unui titlu
2. (doar) cu numele , de forma , (in mod) nominal

titulary
(vezi) titular

tituppy
1. sprinten , saltaret ; sprintar
2. neastimparat ; nestatornic
3. instabil , sovaielnic , inconstant

tivy
(vezi) tantivy II.

tizzy
1. moneda de sase peni
2. agitatie , surescitare