Locke , John
(1632 - 1704)
Logos , logos
Logos , logos , verb
Loire , the
Loara
Lois
Lois
Lombard Street
1. strada bancilor din Londra
2. marea finanta , bancherii
Lombardy
Lombardia
Londonderry
Londonderry
Londoner
londonez
Londonism
cuvint , expresie (sau) obicei londonez
Long Beach
Long Beach
Long Island
Long Island
Long Parliament , the
parlamentul lung (in Anglia , intre 1640 - 1650 si 1659 - 1660)
Longfellow , Henry Wadsworth
(1807 - 1882)
Longinus
(213 - 273)
Lord Chancellor
lord cancelar
Lord Clerk Register
seful arhivelor statului / arhivar sef (in Scotia)
Lord Mayor
lord primar (al Londrei sau al altor citeva orase din Anglia si Irlanda)
Lord bless my / your heart !
vai de mine ! Doamne Dumnezeule ! Doamne Sfinte ! Cerule !
Lord bless my soul !
Doamne Dumnezeule / sfinte ! cerule !
Lord knows ! (the)
(vezi) God knows !
Lord love you / your heart !
1. Ei , bata-te sa te bata !
2. Bata-te norocul !
3. Zau pe legea mea !
Lord's Prayer , the
(rugaciunea) Tatal Nostru
Lord's Supper , the
1. Cina cea de taina
2. Sfinta Cuminecatura
Lords of Treasury , the
consiliul Ministerului de Finante / trezoreriei britanice
Loretta
Loretta
Lorna
Lorna
Lorraine
Lorena
Los Angeles
Los Angeles
Lottie , Lotty
(vezi) Charlotte
Louis
Louis
Louisa
Luiza
Louise
(vezi) Louisa
Louisiana
Luiziana
Louisville
Louisville
Louvain
Louvain
Lovelace
don Juan , crai(don) ; afemeiat
Low Countries , the
Low Countries , the
Low German
dialectul din Germania de Nord
Low Latin
latina vulgara
Lowell , James Russell
(1819 - 1891)
Lower House , the
camera / adunarea deputatilor
lo
iata ! uite ! cind , ce sa vezi ?
lo and behold
(cind) , ce sa vezi ? ia te uita !
loach
grindel (Cobitis barbatula)
load
I. 1. sarcina , incarcatura , povara , greutate
2. sarcina , incarcatura ; randament ; solicitare
3. caric
4. incarcatura (a unei arme)
5. vina
6. gramada , multime
II. 1. a incarca ; a lua (pasageri)
2. a impovara ; a coplesi (cu laude etc.)
3. a incarca , a ingreuna (stomacul etc.)
4. a incarca
5. a plumbi (un baston etc.)
6. a sarja
7. a pupiniza
III. a se incarca (cu bagaje etc.)
IV. 1. a incarca ; a lua incarcatura
2. a pune incarcatura , a incarca
load away one's time, to
a-si petrece / pierde timpul hoinarind / trindavind
load lift
ascensor de marfuri
load of money
gramada de bani , bani cu ghiotura
load smb. With favours, to
a coplesi pe cineva cu favoruri
load star
(vezi) lodestar
load the dice, to
1. A decide / hotari dinainte rezultatul / deznodamintul
2. A prezenta neobiectiv
3. Load the dice to against smb. > a lucru pe cineva pe la sapte
4. A intoarce lucrurile / a face ca lucrurile / totul sa fie / sa stea impotriva cuiva
loaded
1. incarcat ; plin
2. incarcat
3. afumat , cherchelit
loading
1. incarcare etc. (vezi "load II. ")
2. fraht , incarcatura
3. caric , incarcatura
4. solicitare
loading ledge
rampa de incarcare
loadstone
magnet natural ; magnetit
loaf 1.
1. piine (de o anumita forma) ; franzela , jimbla
2. capatina de zahar
3. cocean
4. capatina , teasta , - cap
loaf 2.
I. 1. a trindavi , a tindali , a-si pierde vremea
2. a hoinari , a umbla hai-hui
II. trindaveala , trindavie , lene
loaf away
a petrece / a pierde (timpul) hoinarind
loaf sugar
1. capatina de zahar
2. zahar cubic
loafer
1. lenes , trintor
2. haimana ; hoinar
loafers
mocasini , pantofi mocasin
loam
I. 1. lut ; argila grasa , huma
2. pamint roditor / gras
3. lut pentru caramizi
II. a tencui cu lut
loamy
lutos , humos , argilos
loan
I. (dare cu) imprumut
II. a da cu imprumut
loan bank
banca de credit
loan collection
colectie particulara imprumutata unei expozitii
loan office
1. casa de imprumut
2. munte de pietate ; casa de imprumut pe amanet
loan shark
camatar
loan society
societate de credit
loan translation
calc
loan word
imprumut , cuvint imprumutat
loath
potrivnic , care nu e dispus
loathe
a detesta , a-I fi sila / scirba de , a nu putea suferi
loathing
sila , scirba , aversiune , dezgust
loathingly
cu scirba / dezgust ; in sila
loathsome
scirbos , detestabil , dezgustator
loathsomely
dezgustator , scirbos
loathsomeness
caracter , aspect etc. dezgustator
lob
I. 1. a merge greu / greoi / anevoie
2. a arunca mingea sus (la tenis)
II. a arunca sus (mingea , la tenis)
lobate
lobat
lobby
I. 1. anticamera , vestibul ; coridor , culoar
2. foaier , hol
3. culoar catre mai multe compartimente
4. culoar , coridor ; sala pasilor pierduri
5. "lobby" (grup de persoane care influenteaza pe membrii Congresului in favoarea unui pro-
iect de lege)
II. a influenta (pe membrii Congresului)
lobbyism
trafic de influenta (pe culoarele unei adunari legislative)
lobe
1. lob (al urechii) ; alveola (pulmonara)
2. lob
3. petala , lob ; cama , loba
lobed
(vezi) lobate
lobelia
lobelie (Lobelia crinus)
lobotomy
lobotomie
lobster
rac de mare , homar , stacoj (Homarus sp.)
lobster box
1. vas de transport
2. cazarma
lobular
lobular
lobule
lobul
local
I. 1. local
2. ingust , marginit
II. 1. localnic
2. organizatie locala de partid (sau) sindicata
3. tren local
4. the local > circiuma cea mai apropiata (de locuinta cuiva) ; circiuma satului
5. loc , scena (a actiunii)
local adverb
adverb de loc
local colour
culoare locala
local government
1. administratie descentralizata
2. autoguvernare locala
local option
dreptul unei regiuni dintr-o tara de a aproba sau nu vinzarea bauturilor alcoolice
local tax
impozit comunal
local time
ora locala
locale
scena , teatru
localism
1. regionalism
2. obicei local
3. patriotism local
4. ingustime de orizont
locality
1. localitate
2. loc , pozitie , situatie
3. loc , punct ; sector ; zona
4. (vezi) locale
5. orientare
localization
1. localizare
2. descentralizare
3. sediu ; loc
localize
1. a localiza ; a restringe , a limita
2. a descentraliza
3. a stabili locul (cu gen.)
4. a preciza locul (cu gen.)
localize on / upon
a concentra / a indrepta (atentia) asupra (cu gen.)
locally
1. in plan local
2. intr-un spatiu anumit (sau) limitat
locate
I. 1. a stabili locul (cu gen.) , a localiza ; a amplasa
2. a instala ; (mil.) a incartirui
3. a gasi locul (cu gen.) (pe harta)
II. a se stabili , a se aseza
location
1. loc ; situatie
2. localizare , amplasare
3. piesa de baza
4. locatie
locative
(cazul) locativ
loch
1. lac
2. brat de mare
loci
locus
lock / shut the stable door after the horse has bolted / has been stolen, to
dupa ce au furat caii , in zadar incui grajdul ; prinde orbul scoate-I ochii
lock 1.
1. bucla ; (pl.) par
2. smoc
3. manunchi , mina (de lina)
lock 2.
I. 1. inchizator ; lacat ; broasca ; zavor
2. fixator ; siguranta
3. piedica , inchizator
4. ecluza ; stavilar
5. blocare (a circulatiei)
II. 1. a incuia , a inchide (cu lacat) ; a zavori
2. a stringe (in brate)
3. a stringe din (dinti)
4. a frina
5. a impiedica ; a bloca
6. a trece (un vas) printr-o ecluza
7. a tine ascuns / secret , a tainui
III. 1. a fi incuiat / inchis
2. (d. o usa etc.) a se incuia , a se inchide
3. a se stringe , a se uni
lock away
(vezi) lock up I , 1 , 3.
lock up
I. 1. a incuia ; a tine sub cheie
2. a incuia , a zavori , a inchide (pe cineva)
3. a intemnita ; a interna la spitalul de nebuni
4. a imobiliza , a bloca (un capital)
II. (d. birouri etc.) a se inchide
lock, stock and barrel
1. pina-ntr-un cap(at) de ata
2. Cu totul ; totul fara exceptie ; complet , in intregime
3. Cu totul calabalicul ; cu catel , cu purcel
lock-out
1. inchiderea fabricii
2. locaut , intrerupere , deconectare
lock-up
1. (ora de) inchidere (sau) incetare a lucrului
2. inchisoare ; celula
3. capital mort
lockage
1. ecluzare
2. taxa de ecluzare
locker
1. dulapior ; compartiment (sau) ladita (care se incuie)
2. cheson
3. lada pentru scule
locker room
vestiar (cu dulapuri individuale)
locket
medalion
locksmith
lacatus
loco
nebun , ticnit
locomotion
locomotie
locomotive
I. locomotor
II. locomotiva
locum tenens
loctiitor , inlocuitor ; suplinitor
locus , loci
1. loc ; pozitie
2. loc geometric al punctelor
locust
1. lacusta calatoare (Pachytylus migratoria)
2. cicada , greier (Cicadina sp.)
3. salcim (Robinia pseudoacacia)
4. roscov (Ceratonia siliqua)
5. lacusta ; om lacom ; parazit
locution
1. expresie ; cuvint
2. mod de exprimare
lode
filon , vina
lodestar
1. steaua polara
2. steaua calauzitoare ; model ; ideal ; principiu calauzitor
lodge
I. 1. ghereta (sau) casuta (a paznicului etc.)
2. coliba ; cascioara , casuta ; locuinta (provizorie)
3. wigwam , cort (al Pieilor Rosii)
4. boxa
5. loja (masonica)
6. culcus , vizuina
II. 1. a stabili (temporar) , a gazdui ; a adaposti ; a caza
2. a infige ; a baga , a viri (un glont etc.)
3. a investi , a plasa (bani) ; a incredinta (puterea etc.) ; a depune (o plingere etc.)
III. 1. a ocupa o pozitie
2. a se incartirui
IV. 1. a poposi , a ramine (pt. un timp) ; a gazdui ; a minca
2. a trai , a locui (cu chirie)
3. (d. un obiect) a ramine pe loc , a se opri
lodge a complaint against smb., to
a face / depune / inainta o plingere / reclamatie impotriva cuiva
lodge in
(d. un glont etc.) a patrunde in ; a se oprin in
lodge power in the hands of smb., to
a investi pe cineva cu puteri depline
lodgement
(vezi) lodgment
lodger
locatar ; chirias
lodging
1. gazduire ; locuinta , casa (pt. un timp)
2. camera (sau) camere cu chirie / de inchiriat
lodging house
casa cu apartamente (sau) camere de inchiriat
lodgment
1. (vezi) lodging 1.
2. intarituri (pe o pozitie cucerita)
3. adapost , loc
4. prezentare (a unei cereri etc.)
loess
loess
loft
1. pod (de casa) ; mansarda
2. porumbarie , porumbar
3. sala de trasaj
4. cor (intr-o biserica)
5. etajul de sus (al unui magazin)
6. finarie , sura pentru fin
loftily
1. maret ; cu maretie
2. trufas , mindru , tantos
loftiness
1. (mare) inaltime)
2. inaltime , elevatie ; maretie , noblete ; frumusete
3. maretie , maiestate ; demnitate
4. mindrie
lofty
1. (d. munti etc.) foarte inalt , semet , avintat
2. (d. idealuri etc.) inalt , nobil , ales ; maret ; splendid
3. elevat , superior
4. (d. cineva) mindru , trufas , semet , arogant
log
1. butuc , bustean ; buturuga
2. grinda , birna
3. lo(c)h
4. jurnal de bord
log book
jurnal de bord
log cabin
coliba , casa (sau) cabana de birne
log canoe
luntre (dintr-un singur trunchi) ; piroga
log driver
plutas
log house
casa de birne
log map
harta de lucru
log paper
hirtie logaritmica
log rolling
1. tamiiere reciproca
2. schimb de servicii (in politica)
log.
logic
logarithm
logaritm
logarithmically
cu ajutorul logaritmilor
logarthimic(al)
logaritmic
loge
loja
loggerhead
1. cap sec , nating , natarau , prost ; cap patrat
2. cearta
loggia
loggia
logic
I. logica
II. (vezi) logical
logical
logic , rational
logically
(in mod) logic ; din punct de vedere logic
logician
logician
logistic
logistic
logistics
1. logistica
2. tehnica spatelui ; tehnica transportului si aprovizionarii ; servicii
logogriph
logogrif
logwood
(lemn de) bacan ; lemn colorant
logy
care se simte prea plin (dupa mincare)
loin
1. sale ; spate
2. file (de oaie sau vaca)
loiter
1. a rataci , a hoinari , a umbla hai-hui
2. a zabovi ; a ramine in urma
3. a se mocai ; a tindali
loiter the hours away, to
a-si trece vremea hoinarind
loiterer
pierde-vara , lenes
loll
I. 1. (d. limba) a-I atirna , a-I iesi afara
2. (d. cineva) a se lungi , a se tolani
II. a-si odihni , a-si rezema (capul , trupul)
loll about
a hoinari , a umbla hai-hui
loll against
a se sprijini / a se rezema de
lollard
lollard (reformator , partizan al lui John Wycliffe)
lolli pop
1. candel pe bat
2. bomboane
lone
(vezi) lonely
lone wolf
singuratic , solitar (de buna voie)
loneliness
singuratate ; izolare
lonely
1. singur , solitar
2. singuratic
3. izolat , retras ; stingher ; nefrecventat
loner
singuratic , solitar
lonesome
1. (vezi) lonely
2. cuprins de dor , tinjitor
long
I. 1. lung ; prelung
2. (temporal) lung , indelungat ; de durata ; prelungit
3. (d. o cifra) mare ; (d. pret) ridicat ; (F.) umflat ; (d. familie) mare , numeros
II. 1. durata ; mult timp , vreme multa
2. the long > vacanta mare
3. silaba lunga
III. 1. mult (timp) , multa vreme
2. tot , in intregime
3. de mult (timp)
4. mult (timp)
long -eared
urechiat, cu urechi lungi
long absent soon forgotten
ochii care nu se vad se uita
long after
1. (adv.) vreme indelungata (dupa aceea) , timp indelungat / mult timp (dupa aceea)
2. (prep.) mult timp dupa
long ago
1. de (de)mult , cu mult (timp) / multa vreme in urma
2. Acum mult timp / multa vreme
long ago / since
de mult (timp) , cu mult (timp) in urma
long and the short of it / of the matter / thing is, the
1. Pe scurt
2. In rezumat ; intr-un cuvint
3. Ca sa nu mai lungim vorba
4. Ce mai incoace si incolo / la deal la vale
long armed > cu brate lungi;
armed 2.
long before
(cu) mult (timp) inainte
long boat
barca mare , barca de transport
long bolt
bulon de ancorare
long bow
arc mare
long day
zi de munca cu ore suplimentare
long dozen
treisprezece
long for
1. a tinde spre / catre , a nazui la
2. a dori (cu infocare) , a rivni (cu ac.) , a rivni la ; a tinji dupa
long head
1. prevedere , perspicacitate
2. dolihocefal
long in the tooth
batrin , imbatrinit
long jump
saritura in lungime
long live peace !
traiasca pacea !
long odds
sanse inegale
long player
disc microsion
long robe
1. roba de magistrat
2. sutana , rasa
3. cler(ici)
long sight
prezbitism
long sight better, a
(cu) mult / incomparabil mai bine
long since
de mult
long skirts are in again
iar se poarta fuste(le) lungi
long tig
leapsa pe cocotate
long to
a dori cu infocare sa ; a-I fi dor sa
long ton
tona engleza (= 1016, 47 kg.)
long wave
unda lunga
long way off, a la
(o) mare departare / distanta
long while, a
(vezi) good while
long years
ani indelungati / multi
long-ago
de demult / altadata
long-distance call
convorbire interurbana
long-distancer runner
alergator de fond
long-drawn (out)
de durata ; prelungit
long-eared
cu urechi mari ; clapaug
long-expected
mult / indelung asteptat
long-faced
cu fata prelunga / lunguiata
long-fingered
1. cu degete lungi
2. lung de mina ; - cleptoman
long-haired
1. cu parul lung , pletos
2. intelectual
3. tinar si neconformist ; antisocial
long-headed
destept ; inteligent ; intelept
long-lived
care traieste mult , de viata lunga
long-range
1. cu raza mare de actiune
2. cu perspectiva larga , de larga perspectiva ; cuprinzator
long-run
(d. un obiectiv) indepartat
long-sighted
1. prezbit
2. care vede departe
3. clarvazator ; perspicace ; patrunzator
long-sightedness
1. hipermetropie , hiperopie
2. prevedere ; clarviziune
long-spun
1. plictisitor , taraganat
2. lung , desirat
long-standing
1. foarte vechi
2. de lunga durata
long-stemmed
cu tulpina lunga
long-suffering
indelung , rabdator , care sufera mult
long-tailed
1. cu coada lunga
2. (d. cuvinte) cu terminatie lunga
long-term
pe termen lung
long-tongued
limbut , guraliv
long-winded
1. cu plamini buni , care nu gifiie
2. prolix ; taraganat ; lung , plictisitor
long-windedness
vorbarie , prolixitate
longeron
1. lonjeron
2. grinda principala
longest day must have an end, the
orice lucru are sfirsitul sau
longeval
longeviv , indelung traitor
longevity
longevitate , viata lunga
longhand
scriere obisnuita (ant. stenografie)
longing
I. 1. doritor , pofticios
2. plin de dor
II. dor ; alean ; nazuinta
longingly
cu dor ; cu nerabdare
longish
lunguiet , destul de (sau) cam lung
longitude
longitudine
longitudinal
longitudinal
longitudinally
(ca) longitudine
longshoreman
docher ; hamal in port ; muncitor portuar
longueurs
lungimi
longways
in lung , de-a lungul
longwise
(vezi) longways
loo
closet , - toaleta
look
I. 1. privire , uitatura , cautatura
2. infatisare , aspect , figura
3. expresie , mina ; cautatura
II. 1. (at) a se uita , a privi (la)
2. a parea , a arata ; a avea aerul / infatisarea (de om sanatos etc.)
3. (d. o casa etc.) a fi orientat spre , a da inspre , a fi cu fata la (sud etc.)
III. a exprima (pe fata) a parea sa fie (un om bun etc.)
look (as) sour (as a gooseberry), to
1. A avea / face o mutra acra
2. A se uita acru
3. A fi acru ca o lamiie
look / search high and low (for smth.), to
1. A cauta (ceva) in toate partile / peste tot / pretutindeni
2. A scotoci peste tot / toate cotloanele / ungherele dupa ceva
look a (perfect) sight, to
a arata ca alta aia / ca o sperietoare de ciori / ingrozitor
look a bit of a mug, to
a avea aerul unui natafleata / prostanac
look a figure of fun, to
a avea un aer caraghios / o infatisare / mutra caraghioasa
look a rascal, to
a avea aerul unui ticalos / o figura de ticalos
look about
I. a privi / a se uita de jur-imprejur
II. 1. a se uita in jurul (cu gen.)
2. a vedea situatia care s-a creat in jurul (cu gen.)
look about for
1. a cauta (sau) a urmari cu privirea (cu ac.) ; a cauta (cu ac.)
2. a fi in cautarea (unui post etc.) , a cauta (cu ac.)
look after
a se ingriji / a avea grija de , a supraveghea (un copil , un bolnav etc.)
look after / mend one's fences, to
1. (pol.) a-si consolida pozitiile politice (punindu-se bine cu alegatorii)
2. A cauta sa se puna bine cu cineva
look after / take care of number one, to
1. a avea grija de sufletelul sau
2. A trage spuza pe turta sa
look after the pence and the pounds will look after themselves
(vezi) take care of the pence and the pounds will take care of themselves
look ahead
a privi inainte
look ahead, to
1. A se gindi la viitor
2. Look ahead (to) > a privi in viitor / inainte
3. A arunca o privire in viitor
4. A se gindi / duce cu gindul la (ca va fi in) viitor
look alive !
1. mai iute / repede ! Grabeste-te !
2. Trezeste-te ! Miscate-te !
3. Da-I zor / bataie !
look as black as thunder, to
1. a arunca priviri furioase / uricioase
2. A fi foarte incruntat
3. A fi catranit foc
look as if / as though.., to
1. a avea aerul sa..
2. A arata ca si cum..
3. A parea ca / sa..
look as if butter wouldn't melt in his / her mouth, to
1. a face pe prostul / pe mironosita
2. A fi un prefacut / o mironosita
3. He looks as if butter wouldn't melt in his mouth > ai zice ca nici usturoi n-a mincat , nici gura nu-i
miroase
look as if one had been dragged through a hedge backwards, to
a arata in ultimul hal / ca iesit din etuva
look as if one had just come / stepped out of a bandbox, to
1. a arata ca scos din cutie
2. (F. ->) a fi pus la marele fix
look as if one had swallowed a poker, to
a fi teapan de parca ar fi inghitit o coada de matura
look askance / awry / (F.) blue at smb. / smth., to
1. A privi pe / a se uita la cineva chioris / strimb
2. A nu vedea pe cineva / ceva cu ochi buni
look at
1. a se uita / a privi la (televizor etc.) ; a urmari (cu ac.)
2. a lua in considerare (ceva)
3. a examina , a cerceta (ceva)
4. a se uita la , a-l lua (ca exemplu negativ) (pe cineva)
look at both sides of a question, to
a privi / examina o chestiune de ambele parti / sub ambele aspecte / fete
look at smb. Out of the tail of one's eye, to
a privi pe cineva cu coada ochiului
look at smb. With a cock in one's eye, to
(vezi) look askance
look at the wear on these shoes
uita-te si tu in ce hal au ajuns pantofii astia
look at things through coloured / rose-coloured spectacles, to
a vedea lucrurile in roz
look at yourself
uita-te la tine , priveste-te (ca sa vezi cum arati)
look back
a privi inapoi
look bad, to
1. (d. lucruri etc.) a lua o intorsatura neplacuta
2. A sta prost
3. A fi semn prost ; a nu fi a buna
4. A nu prevesti nimic bun
5. (F. ->) a fi cam albastru
6. A nu mirosi a bine
look before you leap
nu zice hop pina n-ai sarit
look big, to
1. A face pe grozavul
2. A-si da aere
3. A umbla cu nasul pe sus
4. A nu I se ajunge cu prajina la nas
look black at smb., to
1. A se uita suparat / strimb / chioris la cineva
2. A arunca cuiva o privire suparata / ucigatoare
look black, to
1. (d. cineva) a fi catranit
2. A avea o figura catranita
3. A avea o figura de inmormintare
4. (d. ceva) (vezi) look bad
look blank, to
1. A avea un aer / a parea descumpanit / deconcertat / dezorientat
2. (F. ->) a ramine cu gura cascata
look blue / green / white / yellow about the gills, to
1. a fi verde / galben la fata
2. A arata / parea bolnav
3. A avea o mina proasta / rea
look blue, to
1. (d. cineva) a nu-I fi boii acasa
2. A parea a nu fi in apele sale
3. A avea un aer abatut / plouat / trist
4. A fi intunecat la fata
5. (d. ceva) a avea aerul ca merge prost
6. A fi cam albastru
look both / two ways for / to find Sunday, to
a se uita / a privi chioris / crucis / cu un ochi la faina / gaie si cu altul la slanina / tigaie
look crest-fallen, to
a avea un aer plouat / abatut / deprimat
look cross, to
a arata suparat / necajit
look daggers at smb., to
1. A arunca cuiva o privire furioasa / ucigatoare
2. A fulgera / sageta / strapunge pe cineva cu privirea
3. A avea aerul / a parea ca vrea sa stringa pe cineva de git
look down
I. a privi in jos ; a privi in pamint , a-si pleca ochii
II. a ingheta cu privirea (pe cineva)
look down in the mouth, to
1. A avea un aer plouat / o mutra plouata / de inmormintare / o infatisare abatuta / deprimata /
plouata / trista
2. A arata abatut / deprimat / descurajat / plouat / trist
look down on / upon
a privi (pe cineva) ca inferior , a socoti inferior ; a dispretui , a privi cu dispret la (cineva)
look down one's nose at smb., to
1. A se uita la / a privi pe cineva peste umar
2. A lua / privi pe cineva de sus
3. A privi pe cineva dispretuitor / cu un aer de superioritate
look for
1. a cauta (cu ac.) , a fi in cautare (cu gen.) ; a se uita dupa ; a umbla dupa
2. a se astepta la ; a prevedea , a anticipa (cu ac.)
look for a mare's nest, to
1. A cauta coada prepelitei
2. A umbla dupa borta vintului / cai verzi (pe pereti)
3. A cauta / umbla dupa potcoave de cai morti
look for a needle in a bottle / bundle of hay / in haystack, to
a cauta acul in carul cu fin
look for trouble, to
1. A-l minca pielea
2. A cauta pe dracul
3. A-si cauta singur beleaua
4. A-si cauta de lucru
5. A I se fi facut de cucuie
6. A nu se astimpara
look forward to
I. a astepta cu placere / nerabdare (ceva)
II. a astepta cu placere / nerabdare sa
look forward to see / seeing smb., to
1.A astepta cu nerabdare placere / abia a astepta / a fi nerabdator sa vada pe cineva
2. A se bucura la gindul ca va revedea pe cineva
look good, to
1. A arata / parea atragator / ispititor
2. A parea ca merge / se descurca bine
look green about the gills, to
(vezi) look blue about the gills
look here
asculta ; uite ce e(ste)
look here !
asculta ! uite !
look important, to
a-si da aere / importanta
look in
I. a intra , a trece pe la cineva
II. a privi drept (in fata) (pe cineva)
look in on
a trece pe la (cineva)
look in smb.'s face, to
1. A privi pe cineva
2. A cerceta pe cineva cu privirea
3. A privi pe cineva drept in fata / ochi
look in to
a urmari (o emisiune de televiziune)
look into
1. a se uita / a privi in (sau) inauntrul (cu gen.)
2. a cerceta , a examina , a studia (cu ac.)
3. a rasfoi (o carte etc.) , a se uita prin
look like
1. a semana cu , a avea aceeasi infatisare ca (si)
2. a arata , a fi
3. a parea
look like a death's head on a mopstick, to
a arata ca moartea in vacanta / ca dracu / ca un cadavru
look like a dog's dinner, to
a arata urit / ca o latura
look like a million dollars, to
a arata de milioane
look like a struck pig, to
1. A privi inmarmurit
2. A se uita ca un prost
look like it, to
1. A avea aerul
2. A fi in stare
3. A putea sa fie
4. A parea (sa fie) asa
5. A semana cu el
look like nothing on earth, to
1. A arata ca o alta aia / o sperietoare de ciori
2. You look like nothing on earth, to with that hat ! > arati ca o sperietoare de ciori cu palaria asta !
Palaria asta I-ti vine ca un castron !
look like smth. The cat's brought / dragged in, to
a arata ca alta aia / ca dracu / intr-un hal fara de hal / ca un soarece iesit din girla
look like the (back) end of a bus, to
1. A arata ca un fund pictat / ca o ciuma / ca muma-padurii
2. A fi urit ca dracu / ca noaptea
3. A avea o mutra boccie / pocita
look like the cat who swallowed the canary, to
1. A avea un aer vinovat / o mutra spasita
2. A fi cu musca pe caciula
look like, to
1. (cu s. sau vb. In ing.) a parea (sa fie)
2. A avea aerul ca (este / vrea sa)
3. A arata a
4. A se pregati de (ploaie)
5. A sta / ameninta sa
look lively !
(vezi) look alive !
look nippy !
misca(-te) ! da-I brinci !
look not a gift horse in the mouth
calul de dar nu se cauta la dinti
look off colour, to
1. A arata / parea indispus
2. A parea sa nu fie in apele sale / sa nu-I fie boii acasa
look on
I. (d.o casa etc.) a avea vedere spre , a da inspre
II. a privi , a fi spectator
look on smb. / smth. With favour, to
a privi pe cineva / ceva favorabil / cu ochi favorabili / cu bunavointa
look on the bright / sunny side of things, to
a vedea numai partea frumoasa / buna a lucrurilor / lucrurilor in roz
look on the dark / gloomy side of things, to
a vedea numai partea rea a lucrurilor / totul in negru
a fi prapastios
look on the wine when it is red, to
1. A-si stropi maseaua
2. A trage la masea
3. A se pili
4. A fi facut / pilit
5. A intrece masura la bautura
look one's age / years, to
1. A-si trada virsta
2. A arata (exact) virsta pe care o are
3. A nu arata nici mai tinar , nici mai batrin decit este
4. A avea virsta pe care o arata
look one's best, to
1. A arata cel mai bine
2. A-I veni / a-l prinde cel mai bine
look one's despair, to
a I se citi in ochi / priviri / pe fata desperarea
look one's last on smth., to
1. A arunca o ultima privire asupra unui lucru
2. A privi ceva pentru ultima oara
look out
I. 1 a privi / a se uita afara
2. a fi atent / cu bagare de seama
II. a cauta ; a alege , a selecta
look out !
atentie ! Fii atent ! Pazea ! Ia seama !
look out / sadly out of place, to
1. A fi buimacit
2. A nu se simti in toate apele sale
3. A fi dezorientat
4. A nu fi la locul sau
look out for
1. a cauta , a vrea sa cumpere (o casa etc.)
2. a pindi (pe cineva)
look out for squalls !
1. fii cu bagare de seama / ochii in patru !
2. Fereste-te din calea furtunii / trasnetelor !
look out for the way, to
1. A se feri din calea
2. A se da la o parte
look out on
(vezi) look on I.
look over
a examina , a cerceta ; a trece in revista
look round
1. a se uita de jur imprejur , a privi in jur
2. a intoarce capul , a se intoarce
look round for
a se uita dupa (cineva) , a cauta din ochi (pe cineva)
look sharp !
grabeste-te ! (F.) da-I zor / bataie !
look slippy !
1. Grabeste-te ! Da-I zor !
2. Nu casca gura ! Nu tindali !
look small, to
a avea un aer plouat / rusinat / jenat
look smart !
1. Grabeste-te ! Misca-te mai repede !
2. Da-I bataie / drumul / zor !
look smart about it !
da-I zor / bataie ! misca-te mai repede !
look smb. All over, to
1. A cerceta pe cineva cu privirea / cu de-amanuntul
2. A masura pe cineva de sus pina jos / din crestet pina in talpi
look smb. In the eye / face, to
a privi pe cineva in ochi / albul ochilor / fata
look smb. Square in the face, to
a privi pe cineva drept in fata / ochi
look smb. Up and down, to
a masura pe cineva de sus pina jos / din cap pina in picioare / din ochi
look sour, to
(vezi) look (as) sour (as a gooseberry)
look spry !
1. Misca ! Nu sta !
2. Nu tindali ! Da-I bataie !
look the other way, to
1. A refuza sa vada
2. A se face ca nu vede
look the part, to
1. A fi (parca) facut pentru acest rol
2. A-I prinde rolul de minune
look the picture of, to
1. A semana leit cu
2. A fi intruchiparea (unui lucru)
look through
I. 1. a se uita prin ; a cauta prin
2. a se uita prin ; a cerceta , a examina (cu ac.)
II. a sageta / a strapunge cu privirea (pe cineva)
look through green glasses
a fi gelos , a invidia , a pizmui (pe cineva)
look to
1. a fi situat la (sud etc.)
2. a avea grija / a se ingriji de ; a se gindi la
3. a se bizui / a conta pe (cineva etc.)
look to it that / this does not happen again
vezi sa nu se mai intimple (asa ceva)
look to one's laurels, to
1. A nu se culca pe lauri
2. A-si pazi reputatia / titlul
3. A avea grija sa nu fie eclipsat
look to smb. For help / to help one, to
a se bizui / a conta pe ajutorul cuiva / ca cineva il va ajuta
look to the main chance, to
(vezi) keep an eye on the main chance
look towards
(vezi) look to 1.
look twice at every penny, to
1. A numara de doua ori fiecare banut
2. A fi atent cu banii sai
look two ways for / to find Sunday, to
(vezi) look both / two ways for / to find Sunday
look up
I. 1. a privi / a se uita in sus ; a ridica privirile / ochii
2. (d. treburi etc.) a merge bine (sau) mai bine
II. 1. a cauta (un cuvint in dictionar , un numar de telefon etc.)
2. a trece pe la (cineva) , a face o vizita scurta (cuiva)
look up to
a trata cu respect (pe cineva) , a vea (multa / deosebita) consideratie pentru (cineva)
look upon
a considera , a socoti (cu ac.) , a privi , a vedea (o problema etc.)
look washed out, to
1. A arata palid si obosit
2. A arata istovit / epuizat
look what the cat's brough / dragged in !
1. (d. cineva care a intrat intr-o camera etc.) uite in ce hal arata / poate sa fie !
2. Uite cum poate sa arate un om !
look white about the gills, to
(vezi) look blue about the gills
look with another eye upon smth., to
a privi ceva cu alti ochi
look with favour on smb. / smth., to
(vezi) look on smb. / smth. With favour
look yellow about the gills, to
(vezi) look blue about the gills
look you !
la vezi / asculta !
look-in
1. privire grabita / fugitiva ; ocheada
2. vizita scurta
look-out
1. atentie , bagare de seama , vigilenta
2. punct de observare , observator
3. paznic ; observator
4. priveliste , tablou , scena
5. punct de vedere , opinie , parere
look-over
examinare , cercetare
look-see
1. privire grabita (sau) furisa
2. cercetare superficiala
3. periscop
4. binoclu
looker
1. privitor , spectator
2. observator
3. pastrator ; paznic , pazitor
4. frumusete de fata (sau) femeie
5. baiat (sau) barbat frumos
6. telespectator
looker-on , lookers-on
privitor ; spectator ; (pl.) asistenta
looking glass
oglinda
looking-for
1. cautari
2. asteptari , sperante
looks breed love
1. Dragostea din ochi se-ncepe
2. O cautatura dulce la dragoste te duce
loom 1.
1. a se ivi , a se arata ; a se contura (nedeslusit sau amenintator) ; a se deslusi
2. a se intrevedea (la orizont)
loom 2.
razboi de tesut ; gherghef
loom large, to
1. A se desena / deslusi fav / amenintator
2. (fig.) a parea iminent
3. A sta pe primul plan
loon
cufundar , bodirlau (Gavia sp.)
loony
tacanit , atins , - nebun
loony bin
spital de nebuni , (inv. ->) "Marcuta"
loop
I. 1. lat , nod ; ochi (de croseta)
2. cheotoare
3. cot , meandra
4. ureche (de gheata etc.)
5. deschidere , orificiu , ochi , gaura
6. bucla ; bratara ; scoaba , brida
7. arc , resort
8. nod (simplu)
9. luping , bucla
10. cadruantena (cu o bucla)
11. belciug ; balama
II. 1. a innoda ; a prinde cu un nod
2. a ridica , a sumete (rochia etc.)
III. (d. riuri etc.) a serpui , a face coturi
loop knot
nod simplu
loop line
linie de ocolire
loop the loop, to
a executa / face un luping
looper
maieza
loophole
1. deschizatura , crapatura
2. crenel
3. portita (de scapare) ; fisura
looping
luping
loose
I. 1. dezlegat , desfacut ; slabit ; liber
2. (d. un animal) dezlegat , (lasat) liber
3. (d. minie etc.) dezlantuit , revarsat
4. (d. haine) larg , mare ; (d. par , fringhie etc.) care atirna
5. (d. idei etc.) vag , nedeslusit ; neprecis ; inexact ; haotic
6. (d. scris) neglijent ; necitet
7. (d. pamint) farimicios ; afinat
8. (d. bani) marunt
9. (d. cineva) destrabalat , stricat ; imoral ; (d. viata , conduita etc.) depravat , destrabalat ,
desucheat
10. (d. un joc sportiv etc.) stingaci , slab , cu greseli
II. 1. a desface , a dezlega (un nod , un siret)
2. a despleti (parul) , a lasa liber
3. a dezlega (limba)
4. a pune in libertate a (e)libera ; a scapa , a lasa sa scape
III. expresie , manifestare , cale libera , friu liber
loose / loosen smb.'s tongue, to
a dezlega limba cuiva
loose ends
maruntisuri / probleme marunte de ultima ora
loose-bodied
(d. haine) larg (in talie)
loose-leaf
(d. calendar etc.) cu foi libere (sau) detasabile
loose-tongued
limbut , vorbaret
loosely
1. liber ; desfacut
2. (a atirna etc.) desfacut
3. vag , nedeslusit ; neprecis ; inexact
4. neglijent
5. in destrabalare , imoral
loosen
I. 1. (vezi) loose II , 1 - 3
2. a afina (pamintul)
3. a evacua (intestinul)
4. a slabi (strinsoare)
II. 1. (d. un nod , o legatura) a se desface ; a se dezlega
2. (d. un surub etc.) a se slabi
loosen one's grip on, to
a slabi din chingi
loosen the purse-strings, to
a desface / dezlega baierile pungii
loosener
purgativ , laxativ
looseness
1. desfacere (a unui nod etc.) ; slabire (a unui surub etc.)
2. largime (a unei haine)
3. fragilitate , instabilitate (a terenului)
4. imprecizie (a termenilor etc.) ; prolixitate , neclaritate
5. slabire (a disciplinei)
6. libertinaj ; destrabalare ; imoralitate
loosening
1. slabire ; relaxare ; desfacere
2. afinare
3. scaune diareice
loosestrife
drete (Lysimachia sp.)
loot
I. prada ; jaf
II. a prada , a jefui
looter
jefuitor (pe timp de razboi)
lop 1.
a curata de ramuri , a tunde (un pom)
lop 2.
I. 1. (d. urechi) a atirna , a se pleosti
2. (d. animale) a sari ; a inainta in salturi
II. a pleosti (urechile)
lop 3.
I. a clipoci
II. clipocit
lop about
a umbla hai-hui , (F.) a bate drumurile
lop-eared
clapaug , cu urechile blegi
lop-sided
strimb , inclinat , aplecat (intr-o parte)
lope
(vezi) lop (2) I , 2.
loppings
craci taiate
loppy
care atirna liber
loq.
loquitur
loquacious
volubil ; vorbaret
loquacity
volubilitate ; limbutie
loquitor
(el sau ea) vorbeste
lor
(o) Doamne ! cerule !
lord
I. 1. domn(itor) , suveran ; stapin ; senior (feudal)
2. the Lord > Domnul (Dumnezeu) , Dumnezeu
3. lord (titlu nobiliar , al baronilor)
4. lord (membru al Camerei lorzilor)
5. magnat , mare industrias
6. stapin ; posesor
7. sot , barbat
II. 1. a conferi (cuiva) titlul de lord
2. a se adresa (cuiva) cu titlul de lord
3. a domni / a stapini peste
III. Oh / Good Lord ! > Dumnezeule ! Cerule ! O , Doamne !
lord it
a face pe lordul (sau) pe boierul
lord it over smb., to
1. A vrea sa domine / a domina pe cineva
2. A incerca sa impuna cuiva
3. A lua pe cineva de sus
lording
boiernas
lordlike
(ca) de lord
lordliness
calitatea de lord
lordling
(vezi) lording
lordly
I. 1. de lord ; ca de lord
2. maiestuos , maret
3. semet , arogant
4. darnic , marinimos
II. 1. ca un lord
2. (vezi) lordly I. 2 - 4
lordosis , lordoses
lordoza
lords-and-ladies
rodul pamintului , barba lui Aron (Arum maculatum)
lordship
1. puterea (sau) domniile lordului feudal
2. calitatea de lord
lore
stiinta , cunostinte (traditionale)
lorgnette
lorneta
lorn
oropsit , - parasit ; nemingiiat
lorry
1. (auto)camion
2. vagonet
3. vagon-platforma
lorry-hop
a calatori cu autostopul
lose
I. 1. a pierde (un obiect , pe cineva , trenul , capul etc.) ; a rataci (un obiect)
2. (d. ceas) a ramine in urma cu (atitea minute)
3. a face (pe cineva) sa piarda (un rost etc.)
4. (d. o propunere etc.) a fi respins
5. a se pierde ; a fi zadarnic / inutil
II. a se pierde , a se rataci (in multime etc.)
III. 1. a pierde ; a iesi in pierdere ; a avea / a suferi pierderi
2. (d. ceas) a intirzia , a ramine in urma
lose all reason, to
a-si pierde orice ratiune
lose all spirit, to
1. A-si pierde complet / tot curajul , a se descuraja / demoraliza complet
2. A-I pieri / a-si pierde tot cheful de viata
lose all trace of smb. / smth., to
a pierde complet urma / orice urma a cuiva / ceva
lose caste among / with, to
a-si pierde dreptul de a fi respectat / rangul social intre
lose colour, to
1. A se face palid , a pali
2. A-I fugi singele din obraz
3. A-si pierde culoarea din / a nu mai avea culoare in obraji
lose contact / touch with smb. / smth., to
a pierde contactul / legatura cu cineva / ceva
lose control of, to
1. A pierde controlul / autoritatea asupra
2. A pierde de sub control / supraveghere ; a scapa din friu
lose count of, to
1. A pierde socoteala / sirul
2. A nu mai sti numarul (cartilor etc.)
lose countenance, to
a-si pierde cumpatul , a se buimaci , a se pierde , a se fistici
lose courage, to
a-si pierde curajul , a pierde din curaj
lose credit with smb., to
1. A-si pierde creditul / trecerea la / pe linga cineva
2. A pierde stima cuiva
3. A-si pierde reputatia in ochii cuiva
lose face, to
a I se stirbi / a-si pierde prestigiul / reputatia
lose favour in smb.'s eyes / with smb., to
1. A pierde bunavointa cuiva
2. A-si pierde trecerea la / pe linga cineva
3. A cadea / iesi din gratiile cuiva
lose flesh, to
1. A slabi
2. A pierde din greutate
lose ground, to
1. A pierde teren ; a ceda terenul
2. A da inapoi ; < a-I fugi pamintul de sub picioare
3. A se topi / usca / a pieri / a se pierde / din / de pe picioare
4. A se topi pe zi ce trece / cu zile
lose heart, to
1. A-si pierde curajul / inima / firea
2. A-l parasi / a-I pierde curajul
3. A I se taia inima
lose hold of smth., to
1. A da drumul la ceva
2. A scapa / lasa sa-I scape ceva (din mina , miini)
3. A-I scapa mina de pe ceva
lose in
a pierde din (respect etc.)
lose its relish, to
a-si pierde farmecul
lose its sting, to
(d. iarna etc.) a-si pierde / a-I slabi puterea
lose momentum, to
1. (d. o miscare etc.) a pierde din viteza
2. A-si pierde avintul / elanul
lose no time in doing smth., to
1. A se grabi / a nu intirzia sa faca ceva
2. A face ceva fara a pierde timpul
lose one's balance, to
1. A-si pierde echilibrul
2. (fig.) a-si pierde cumpatul
lose one's bearings, to
1. A-si pierde directia / busola
2. A nu sti unde se gaseste
3. (fig.) a se incurca ; a nu mai sti / putea sa se descurce
4. A nu se mai descurca
lose one's breath, to
a-si pierde / a I se taia rasuflarea
lose one's character, to
a-si pierde reputatia
lose one's cool, to
1. A-si pierde sarita
2. A-si iesi din fire , a-I sari tandara
lose one's foothold / footing, to
1. A-si pierde echilibrul
2. A se impiedica ; a aluneca
3. A-I fugi / a-I aluneca pamintul de sub picioare
lose one's goat, to
1. A-I sari bizdicul / mustarul
2. A-I da borsul in foc
lose one's grip, to
1. (amer. <- F.) a da semne de slabiciune
2. A nu mai avea destula energie (pentru ceva) ; a-l lasa puterile
3. Lose one's grip, to of / on smth. > a(-si) pierde controlul / a-si pierde puterea asupra unui lucru,
a scapa ceva din mina
lose one's hair, to
1. A-I sari tandara / mustarul
2. A se face foc si para
3. A vedea rosu inaintea ochilor
lose one's head, to
1. A-si pierde capul / cumpatul , a se pierde cu firea
2. A se zapaci
lose one's heart to smb., to
1. A se indragosti de cineva
2. (F. ->) a-I cadea cineva cu tronc (la inima)
lose one's hold of reality, to
a pierde simtul realitatii
lose one's hold on / over smb. / smth., to
1. A(-si) pierde controlul asupra cuiva / unui lucru , a scapa pe cineva / ceva din mina
2. A nu mai fi stapin pe cineva / ceva
lose one's labour, to
a se obosi / osteni de pomana / in zadar
lose one's little all, to
a-si pierde bruma de avere / putinul agonisit
lose one's marbles, to
1. A capia , a se scrinti / sona / ticni / zarghi
2. A-I sari o doaga ; a fi intr-o ureche / sui
lose one's nerve, to
1. A-si pierde singele rece
2. A se pierde cu firea
3. A se intimida ; a avea trac
lose one's place, to
1. a nu mai sti unde / la ce pagina (din carte) a ramas
2. A nu mai gasi pagina (din carte) la care a ramas
lose one's reason, to
1. a-si pierde mintea / mintile
2. A-si iesi din minti ; a innebuni
lose one's roses, to
a-si pierde culoarea din / a nu mai avea culoare in obraji
lose one's seat, to
1. A nu mai fi ales
2. A-si pierde locul in Parlament / mandatul
lose one's senses, to
a-si pierde cunostinta
lose one's shirt, to
1. (F.) (vezi) lose one's goat
2. (amer., F.) a ramine cu fundul gol / fara nimic
3. A pierde totul
lose one's stripes, to
a fi degradat ; a-si pierde galoanele
lose one's temper, to
1. A-si iesi din fire / (F. ->) sarite
2. A-si sari din titini
3. A-I sari tandara
lose one's tongue, to
a-I pieri graiul / piuitul
lose one's touch, to
a-si pierde forma
lose one's way, to
(vezi) get lost
lose one's woll, to
a-I sari mustarul / tandara / tifna ; a-si iesi din pepeni
lose oneself
a fi absorbit / preocupat , a fi adincit in (lectura etc.)
lose oneself in smth., to
a fi absorbit de / cufundat / a se cufunda in ceva
lose out
1. a pierde (mult , intr-o tranzactie)
2. a fi invins / infrint (intr-o competitie)
lose sight of smb. / smth., to
1. A pierde din ochi / a nu mai putea sa vada / vedea pe cineva / ceva
2. (fig.) a pierde / scapa din vedere pe cineva / ceva
3. A uita de cineva / ceva
lose strength, to
a-l lasa puterile ; a slabi
lose tge number of one's mess, to
1. A nu mai calca iarba verde
2. A da ortul popii
lose the day / the field, to
1. A pierde batalia / partida
2. A fi invins / infrint
lose the hang of smth., to
a(-si) pierde deprinderea / indeminarea / obisnuinta / usurinta de a face ceva / de a folosi un lucru
lose the knack of smth., to
a pierde indeminarea / obisnuinta de a face ceva / practica unui lucru
lose the post, to
a ajunge la posta prea tirziu pentru a mai prinde ridicarea corespondentei
lose the run of, to
1. A pierde sirul (zilelor) / < notiunea (timpului)
2. A nu mai fi la curent / a pierde contactul cu ceva
lose the scent, to
a pierde urma / urmele
lose the sheep for a ha'porth of tar, to
1. A pierde slanina pentru sorici
2. Da foc casei ca sa arda soarecii
lose the thread of, to
1. A(-si) pierde sirul (a ceea ce spune)
2. A pierde firul (unei relatari etc.)
3. A nu mai putea sa urmareasca
lose the toss, to
a nu ghici , a ghici prost (atunci cind se da cu banul)
lose the use of, to
1. A pierde folosinta / uzul (unei miini, unui picior etc.) / capacitatea de a folosi (o mina , un picior)
2. A deveni invalid de (o mina , un picior etc.)
lose time, to
1. A pierde timp
2. (d. ceasuri etc.) a ramine in urma
lose touch with smb. / smth., to
(vezi) lose contact with
lose track of, to
a pierde / a nu mai da de urma
lose value, to
a de devaloriza
lose way, to
a pierde din viteza
lose wind, to
a-si pierde rasuflarea
loser
persoana care pierde ; pagubas ; invins
losers are always in the wrong, the
1. tot pagubasul plateste oalele sparte
2. Cel cu paguba ii si cu pacatul
3. Hotul e numai cu un pacat , iar pagubasul cu doua
losing
I. care pierde ; invins ; necistigator
II. 1. pierdere
2. pierderi (la jocuri)
loss
1. pierdere (a unui obiect etc.)
2. pierdere , paguba ; daune
3. incurcatura , impas , strimtoare
4. pierdere , scurgere
5. deseuri
6. pierderi
loss leader
articol vindut ieftin pentru a atrage clientii
loss of sight
pierdere a vederii
losses in manpower and material
pierderi in personal si tehnica
lost
II. pierdut
lost call
apel fals
lost cause
cauza pierduta
lost labour
truda zadarnica
lost motion
1. joc
2. mers in gol
lost property
obiecte pierdute (intr-un loc public)
lost time
1. timp pierdut
2. timp mort ; intrerupere ; intrerupere a lucrului
lost time is never found again
timpul pierdut nu se mai intoarce
lost with all hands
(d. un vas) pierdut / scufundat impreuna cu intreg echipajul
lot
I. 1. sorti ; tragere la sorti
2. soarta , destin ; noroc
3. parte ; sarcina ; greu
4. lot , parcela
5. cota , parte
6. parte , portiune
7. a lot of , lots of > (F.) o multime de ; - foarte multe (sau) foarte multi
8. cetatean , individ , tip
II. (cu) mult (mai bine etc.)
lot of good that will do you !, a
1. Ca o sa-ti si tina de cald !
2. Mult o sa te incalzeasca !
3. Mult o sa te pricopsesti cu asta !
4. N-o sa mai poti de bine !
lot of water has flowed / run under the bridge(s) sin ce, a
a curs multa apa pe girla / riu de atunci / de cind
lot production
productie in serie
lot them go whither they will
(n-au decit) sa se duca unde vor
loth
(vezi) loath
lotion
lotiune
lots (and lots) of
o gramada / multime / puzderie / sumedenie de
lots of money
o multime / o gramada de bani , banet - nu gluma
lottery
loterie
lotto
loto
lotus
1. lotus (Nymphaea lotus)
2. drete (Nelumbo nucifera)
lotus eater
visator ; sibarit
lotus eating
indolenta , visare ; "dolce farniente"
loud
I. 1. (d. sunete) tare , puternic , sonor ; rasunator ; (d. ris) zgomotos ; (d. voce) sonor ; strident ;
metalic
2. (d. cineva) zgomotos , galagios ; vulgar
3. (d. o strada etc.) plin de zgomot , galagios , zgomotos
4. (d. culori etc.) strident , tipator
5. (d. mirosuri) tare , patrunzator
II. 1. cu voce tare
2. (a vorbi etc.) tare ; strident
3. (a mirosi) patrunzator
loud-hailer
megafon (al politiei etc.)
loud-mouth
gura mare , urlator
loud-mouthed
1. cu voce puternica / rasunatoare
2. zgomotos , galagios , cu gura mare
loud-spoken
(spus) cu voce tare
louden
a amplifica (un sunet)
loudest hummer is not the best bee, the
gaina care cinta nu oua
loudish
1. cam tare / zgomotos / strident
2. (d. culori) cam tipator
loudly
1. cu voce tare
2. tare , puternic , rasunator , sonor ; zgomotos
3. (a se imbraca etc.) tipator , extravagant
loudness
1. intensitate , putere , tarie (a sunetului)
2. caracter zgomotos / strident
3. extravaganta (in imbracaminte) , caracter tipator (al imbracamintii)
loudspeaker
difuzor , megafon
lough
lac ; laguna
lounge
I. 1. a se odihni ; a se tolani ; a sta tolanit
2. a trindavi , a lenevi
II. 1. lenevie , trindavie , "dolce farniente"
2. pierdere de vreme
3. mers lenevos
4. fotoliu ; sezlong ; divan , sofa
5. loc de odihna
6. foaier
7. hol (intr-un hotel)
8. plimbare (scurta) ; hoinareala
lounger
pierde-vara ; trintor
loungingly
alene , lenevos
loupe
lupa
lour
I. 1. infatisare ursuza / posomorita ; frunte incruntata ; privire / cautatura suparata
2. nori negri , cer amenintator
II. 1. a se incrunta , a-si incrunta sprincenele ; a fi incruntat / suparat
2. a se intuneca / a se acoperi cu nori , a se innora
3. (d. nori) a se apropia amenintator
louring
1. posomorit , posac , incruntat
2. (d. cer etc.) mohorit , intunecat
louringly
1. ca un aer sumbru / posac / ursuz , suparat , incruntat
2. amenintator
louse , lice
paduche (Pediculus sp.)
lousewort
darie , paduchernita (Pedicularis sp.)
lousy
1. paduchios
2. groaznic , - rau , prost
lousy with
plin de
lousy with money
putred de bogat
lout
badaran , mocofan
loutish
grosolan , necioplit
louver
1. deschizatura ; crestatura , taietura
2. jaluzele ; oblon
lovability
dragalasenie ; vino-ncoace
lovable
dragut , atragator , simpatic ; (d. o fata si) cu vino-ncoace
lovably
amabil ; dragastos
lovage
leustean (Levisticum officinale)
love
I. 1. (of , for , towards) iubire , dragoste (pentru , fata de ; de) , (rar. ->) amor (pentru)
2. persoana iubita , dragoste , pasiune
3. odor , comoara , scumpete ; lucru pretios / scump
4. salutari , complimente
5. zero
II. a iubi ; a nutri simpatie pentru ; a-I placea ; a indragi
III. a iubi
love a laugh, to
1. A-I placea sa rida
2. A-I placea glumele
love affair
dragoste , amor ; aventura sentimentala ; chestiune de dragoste
love apple
rosie , patlagica (Solanum licopersicum)
love child
copil din flori / nelegitim
love favour
suvenir de dragoste
love feast
agapa
love is neither bought nor sold
dragostea nu e o mosie ca sa o iei cu chirie
love lasts as long a money endures
saracia intra pe usa si dragostea iese pe fereastra
love laughs at locksmiths
dragostea nu cunoaste piedici
love match
casatorie de dragoste
love me little, love me long
1. Iubirea peste masura aduce in urma ura
2. Cine se iubeste curind osteneste
love me, love my dog
cinsteste pe ciine pentru al sau stapin
love of money is the root of all evil, the
banul este ochiul dracului
love seat
fotoliu pentru doua persoane
love smb. As the devil loves holy water, to
a-I fi drag cineva ca sarea in ochi
love smb. This side (of) idolatry, to
a iubi pe cineva (aproape) pina la idolatrie / idolatrizare
love to
a-I placea sa
love was turned to hatred
dragostea s-a preschimbat in ura
love-lorn
1. indragostit , deznadajduit
2. parasit de iubit (sau) iubita
love-making
amor , dragoste ; curte ; vorbe dulci
loveable
(vezi) lovable
loveably
(vezi) lovably
loveless
1. neiubitor
2. (d. o casnicie etc.) lipsit de dragoste
3. neiubit
loveliness
frumusete , dragalasenie , farmec
lovelock
cirliont , inel (pe frunte , la timpla)
lovely
1. dragut , simpatic ; frumos , atragator ; incintator , fermecator
2. grozav , strasnic , minunat , nemaipomenit
lover
1. indragostit ; (pl.) indragostiti
2. iubit ; amant
3. pretendent , petitor
lover of
iubitor / amator de ; partizan al
lovesick
1. bolnav de dragoste
2. (d. un cintec) de dor
loving
iubitor ; dragastos , tandru
loving cup
cupa care trece din mina in mina
lovingly
dragastos , cu afectiune
low 1.
I. 1. jos , scund , mic
2. scazut , redus , mic(sorat)
3. (d. o nota etc.) jos , grav ; incet ; soptit
4. (d. o vale , o plecaciune etc.) adinc
5. decoltat , decupat ; (d. guler) rasfrint
6. ieftin , comun , vulgar
7. josnic , abject ; (d. cineva si) decazut ; (d. un obicei) urit ; (d. un cartier etc.) rau famat
8. (d. nastere etc.) umil , modest
9. (d. cineva) slab , slabit
10. deprimat , abatut
11. recent , de data recenta
II. 1. jos ; la pamint ; pina la pamint
2. (a vorbi etc.) incet ; (a arde etc.) slab
3. recent , de curind
low 2.
I. a mugi , a rage
II. muget , raget
low comedy
comedie bufa ; farsa
low frequency
1. joasa frecventa
2. de joasa frecventa
low pressure
1. joasa presiune
2. de joasa presiune
low season
sezon mort
low temperature
temperatura joasa / scazuta
low tide
reflux
low water
reflux
low-born
de origine umila
low-class
de calitate inferioara
low-down
I. necinstit , meschin
II. (in mod) infam , necinstit
low-grade
de calitate inferioara
low-keyed
1. (d. stil etc.) nepretentios ; stapinit
2. neimportant
low-lived
1. sarac , nevoias
2. trivial ; vulgar
low-minded
1. cu orizont ingust ; ingust ; marginit
2. josnic , ticalos
low-necked
(d. o rochie) decoltat
low-pitched
1. (d. un sunet) jos , grav
2. banal ; lipsit de avint ; tern , sters
low-priced
ieftin
low-relief
basorelief
low-shouldered
cu umerii lasati
low-spirited
abatut , deprimat
low-voiced
cu voce joasa / grava
low-water mark
limita de jos / inferioara
lowbrow
I. persoana fara pretentii de intelectual ; persoana cu gusturi primitive in literatura , muzica etc.
II. fara pretentii de intelectual ; cu gusturi primitive
lower / strike one's flag, to
1. A cobori drapelul
2. A capitula ; a se preda
lower 1.
I. 1. a cobori , a lasa in jos , a apleca (capul etc.)
2. a micsora , a reduce , a scadea (preturi etc.)
II. a se umili , a se injosi ; a se degrada
III. (d. preturi etc.) a scadea , a se reduce
lower 2.
I. 1. aer posomorit / posac (sau) amenintator
2. innourare , intunecare (a cerului)
II. 1. (d. cineva) a se posomori ; a se intuneca la fata
2. (d. cer) a se mohori , a se intuneca
3. (d. vreme) a se strica
lower classess
clasele de jos
lower deck
1. functie inferioara
2. the lower deck > marinarii (nu ofiterii)
lower one's colours, to
1. A pleca steagul ; a capitula ; a se preda
2. (fig.) a se pleca ; a se supune ; a capitula ; a renunta la pretentii
lower one's sights, to
1. Cobori stacheta
2. A-si (mai) reduce din pretentii / ambitii
lower smb.'s spirits, to
1. A dezumfla / descuraja pe cineva
2. A face sa-I piara / a-I strica cheful / dispozitia cuiva
lower wold , the
1. iadul
2. pamintul
lowering
(d. cer etc.) mohorit , intunecat
lowermost
cel mai de jos
lowland
ses ; zona depresionara
lowlander
1. locuitor de la ses
2. locuitor din Lowlands
lowliness
caracter umil (la nasterii etc.)
lowly
I. de jos ; modest , umil
II. cu umilinta ; cu modestie
lowness
1. mica atitudine
2. conditie modesta / umila
3. josnicie , mirsavie
4. descurajare , deprimare
loyal
loial , credincios
loyalist
1. monarhist
2. supus , credincios
loyally
credincios , cu credinta
loyalty
loialitate , credinta , devotament
lozenge
1. romb
2. tableta , pastila