șnapan
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapani
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapanii
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapanilor
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapanul
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapanului
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan. DOOM
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnaps
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șnapsul
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șnapsului
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șnapsuri
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șnapsurile
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șnapsurilor
ȘNAPS s. n. (Fam.) Rachiu (tare). – Din germ. Schnaps. DOOM
șnaps (fam.) s. n., (porții, sorturi) pl. șnápsuri
șneap
șneáp (-épi), s. m. – Sitar (Scolopax rustica). Germ. Schnopfe (Diez, Gramm., I, 446; Borcea 209), săs. snôep. În Trans. și Banat.
șnec
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnecul
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnecului
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnecuri
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnecurile
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnecurilor
ȘNEC, șnecuri, s. n. Transportor pentru materiale pulverulente sau în formă de pastă, format dintr-un arbore prevăzut cu o paletă elicoidală. – Din germ. Schnecke. DOOM
șnec s. n., pl. șnécuri
șnit
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șnitul
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șnitului
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șnituri
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șniturile
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șniturilor
ȘNIT, șnituri, s. n. 1. Suprafață formată din marginile tăiate ale unei cărți. 2. Marginea liberă a tălpii la încălțăminte. – Din germ. Schnitt. DOOM
șnit s. n., pl. șníturi
șnițel
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițel
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Carne tăiată în felii subțiri, bătute cu ciocanul și prăjite în tigaie (de obicei după ce au fost trecute succesiv prin făină, ou bătut și pesmet). Atunci, poate că ai să mănînci șnițel. CAMIL PETRESCU, T. II 67.
șnițele
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițelele
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițelelor
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițelul
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnițelului
ȘNÍȚEL, șnițele, s. n. Preparat culinar făcut dintr-o felie subțire de carne bătută cu ciocanul de lemn, trecută succesiv prin făină, ou și pesmet și prăjită în grăsime. – Din germ. Schnitzel. DOOM
șníțel s. m., pl. șníțele
șnorăr
șnorăr, șnorări s. m. 1. cerșetor. 2. pomanagiu, amator de chilipiruri.
șnur
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri
șnurceramica
ȘNURCERÁMICĂ s. f. Procedeu de ornamentare a vaselor de lut, realizat prin imprimarea unui șnur de fibre vegetale în pasta încă moale. – Șnur + ceramică. DOOM
șnurcerámică s. f., g.-d. art. șnurcerámicii
șnurceramici
ȘNURCERÁMICĂ s. f. Procedeu de ornamentare a vaselor de lut, realizat prin imprimarea unui șnur de fibre vegetale în pasta încă moale. – Șnur + ceramică. DOOM
șnurcerámică s. f., g.-d. art. șnurcerámicii
șnurceramicii
ȘNURCERÁMICĂ s. f. Procedeu de ornamentare a vaselor de lut, realizat prin imprimarea unui șnur de fibre vegetale în pasta încă moale. – Șnur + ceramică. DOOM
șnurcerámică s. f., g.-d. art. șnurcerámicii
șnurui
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruia
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiai
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiam
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiască
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiau
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiați
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiesc
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiește
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiești
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruii
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruim
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruind
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruire
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruire
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruirea
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruiri
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruirii
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruirile
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruirilor
ȘNURUÍRE, șnuruiri, s. f. Acțiunea de a șnurui și rezultatul ei; șnuruit1. – V. șnurui. DOOM
șnuruíre s. f., g.-d. art. șnuruírii; pl. șnuruíri
șnuruiră
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruirăm
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruirăți
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruise
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruisem
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiseră
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiserăm
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiserăți
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiseși
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiseți
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruit
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruit
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruit
ȘNURUÍT1 s. n. Șnuruire. – V. șnurui. DOOM
șnuruít s. n.
șnuruita
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruite
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruitei
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruitele
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruitelor
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruitul
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruitului
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruiși
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiți
ȘNURUÍ, șnuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui șnur (1) petrecut prin fiecare foaie și sigilat la capete, pentru ca foile să nu poată fi sustrase sau înlocuite. – șnur + suf. -ui. DOOM
șnuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 2 pl. șnuruiésc, imperf. 3 sg. șnuruiá; conj. prez. 3 să șnuruiáscă
șnuruiți
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruiții
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnuruiților
ȘNURUÍT2, -Ă, șnuruiți, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu șnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) împodobit cu șnur (1). – V. șnurui.2
șnurul
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri
șnuruleț
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurulețe
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurulețele
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurulețelor
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurulețul
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurulețului
ȘNURULÉȚ, șnurulețe, s. n. Diminutiv al lui șnur. – Șnur + suf. -uleț. DOOM
șnuruléț s. n., pl. șnuruléțe
șnurului
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri
șnururi
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri
șnururile
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri
șnururilor
ȘNUR, șnururi, s. n. 1. Sfoară (îmbrăcată în mătase colorată, în fir etc.), de obicei răsucită în două sau în trei, folosită mai ales ca ornament la îmbrăcăminte; șiret1 (2). 2. Ansamblu de fire electrice (foarte) flexibile, izolate între ele și strânse într-un înveliș protector, folosit pentru racordarea la rețea a lămpilor portative, a fiarelor de călcat, a aparatelor de radio etc. – Din germ. Schnur. DOOM
șnur s. n., pl. șnúruri