zuav
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuave
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavi
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavii
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavilor
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavul
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavule
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuavului
ZUÁV, zuavi, s. m. Soldat francez dintr-un corp special de infanterie (cu uniformă asemănătoare portului arab) care a existat în Algeria. ♦ Soldat algerian dintr-un corp indigen de infanterie ușoară. [Pr.: -zu-av] – Din fr. zouave.

DOOM

zuáv s. m., pl. zuávi

zuca
ZÚCĂ s. f. (Regional, în expr.) A sta (cuiva) de-a zuca = a sta pe capul cuiva. Atîta le-a stat de-a zuca bieților moșnegi, încît parcă i-a amețit. CONTEMPORANUL, V_I 100.

zuf
ZUF s. n. (Reg.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof.

DOOM

zuf (reg.) s. n.

zuful
ZUF s. n. (Reg.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof.

DOOM

zuf (reg.) s. n.

zufului
ZUF s. n. (Reg.) Sortiment de stofă de lână fină și ușoară. – Din tc. sof.

DOOM

zuf (reg.) s. n.

zugraf
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugrav
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugrave
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravi
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravii
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravilor
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravul
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravule
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugravului
ZUGRÁV, zugravi, s. m. 1. Lucrător specializat în zugrăvit¹. 2. (Înv.) Pictor (de biserici). [Acc. și: zúgrav] – Din ngr. zoghráphos.

DOOM

zugráv (zu-grav) s. m., pl. zugrávi

zugruma
SUGRUMÁ, sugrúm, vb. I. 1. Tranz. A strânge pe cineva de gât (pentru a-l omorî prin sufocare); a gâtui, a strangula. ♦ Fig. (Despre haine) A strânge prea tare corpul, împiedicând mișcările, respirația. 2. Tranz. Fig. A înăbuși, a sufoca. 3. Tranz. Fig. A înăbuși cu violență o acțiune, o manifestare; a reprima, a lichida. 4. Refl. (Despre ape, drumuri etc.) A se îngusta (brusc), a se gâtui. – Su(b) + gruma(z). Cf. sugușa.

DOOM

sugrumá (a ~) (su-gru-) vb., ind. prez. 3 sugrúmă

zugrumare
SUGRUMÁ, sugrúm, vb. I. 1. Tranz. A strânge pe cineva de gât (pentru a-l omorî prin sufocare); a gâtui, a strangula. ♦ Fig. (Despre haine) A strânge prea tare corpul, împiedicând mișcările, respirația. 2. Tranz. Fig. A înăbuși, a sufoca. 3. Tranz. Fig. A înăbuși cu violență o acțiune, o manifestare; a reprima, a lichida. 4. Refl. (Despre ape, drumuri etc.) A se îngusta (brusc), a se gâtui. – Su(b) + gruma(z). Cf. sugușa.

DOOM

sugrumá (a ~) (su-gru-) vb., ind. prez. 3 sugrúmă

zugrumat
SUGRUMÁT, -Ă, sugrumați, -te, adj. 1. Strâns de gât, gâtuit; ucis prin sufocare. ♦ Fig. Incomodat de o îmbrăcăminte prea strâmtă. 2. Fig. Copleșit, chinuit, frământat de o stare sufletească. 3. Fig. (Despre voce, rostire) Care nu poate fi articulat (bine); înecat, înăbușit, alterat. – V. sugruma.

zugrăfi
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvea
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăveai
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăveală
ZUGRĂVEÁLĂ, zugrăveli, s. f. 1. Zugrăvire; (concr.) strat de protecție și ornamental aplicat pe zidurile unor elemente de construcție, format de obicei dintr-o soluție apoasă cu pigmenți minerali și cu var. 2. Pictură (mai ales bisericească); p. ext. tablou, desen, gravură. 3. (Rar) Sulimeneală, fard. 4. Fig. (Rar) Descriere, prezentare. – Zugrăvi + suf. -eală.

DOOM

zugrăveálă (zu-gră-) s. f., g.-d. art. zugrăvélii; pl. zugrăvéli

zugrăveam
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvească
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăveau
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăveați
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvesc
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvește
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvești
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvi
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvie
ZUGRĂVÍE s. f. (Învechit) Arta de a picta; pictură. Îmi alcătuisem un trai cu totul artistic.. fără a mă îngriji de lucrurile ce nu se atingea de zugrăvie. ALECSANDRI, O. P. 16; Aice învățăm latinește... matematica, călăria, armile, zugrăvia, jocul. KOGĂLNICEANU, S. 75. Muzica, zugrăvia. DRĂGHICI, R. 217.

zugrăvii
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvim
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvind
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvire
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvire
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăvirea
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăviri
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăvirii
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăvirile
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăvirilor
ZUGRĂVÍRE, zugrăviri, s. f. Acțiunea de a (se) zugrăvi și rezultatul ei; zugrăveală, zugrăvit¹. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvíre (zu-gră-) s. (., g.-d. art. zugrăvírii; pl. zugrăvíri

zugrăviră
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvirăm
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvirăți
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvise
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvisem
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviseră
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviserăm
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviserăți
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviseși
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviseți
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvit
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăvit
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvit
ZUGRĂVÍT¹ s. n. Faptul de a (se) zugrăvi. ♦ (Înv.) Arta de a picta. – V. zugrăvi.

DOOM

zugrăvít (zu-gră-) s. n.

zugrăvita
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvite
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitei
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitele
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitelor
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitul
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitului
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăvitură
ZUGRĂVITÚRĂ, zugrăvituri, s. f. (Învechit) Pictură, tablou. Cum își poart-a ei făptură, Toată-i ca-n zugrăvitură! COȘBUC, P. I 97.

zugrăviși
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviți
ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav.

DOOM

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă

zugrăviți
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăviții
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zugrăviților
ZUGRĂVÍT², -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi.

zule
ZULÍE s. f. (Înv.) Gelozie. – Din ngr. zília.

DOOM

zulíe (înv.) s. f., art. zulía, g.-d. zulíi, art. zulíei

zuleală
zúlă s. f. – În expresia a face zulă, a fura. Origine necunoscută. Este cuvînt de Arg., ca și der. zuli, vb. (a fura). Chiar dacă semantismul este obscur, cum se întîmplă adesea cu metaforele argotice, este posibil să fie vorba de același cuvînt zulie „gelozie”, v. aici; uneori acesta apare (de ex. la Gane) cu forma zulă.

zuli
ZULÍ, zulésc, vb. IV. Tranz. (Argou) A fura. (din zulă)

zulia
ZULÍE s. f. (Înv.) Gelozie. – Din ngr. zília.

DOOM

zulíe (înv.) s. f., art. zulía, g.-d. zulíi, art. zulíei

zuliar
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliara
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliare
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarei
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarele
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarelor
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliari
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarii
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarilor
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarul
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zuliarului
ZULIÁR, -Ă, zuliari, -e, adj. (Înv.) Gelos. ♦ Invidios, pizmaș. [Pr.: -li-ar] – Zulie + suf. -ar.

DOOM

zuliár (înv.) (-li-ar) adj. m., pl. zuliári; f. zuliáră, pl. zuliáre

zulie
ZULÍE s. f. (Înv.) Gelozie. – Din ngr. zília.

DOOM

zulíe (înv.) s. f., art. zulía, g.-d. zulíi, art. zulíei

zuliei
ZULÍE s. f. (Înv.) Gelozie. – Din ngr. zília.

DOOM

zulíe (înv.) s. f., art. zulía, g.-d. zulíi, art. zulíei

zulii
ZULÍE s. f. (Înv.) Gelozie. – Din ngr. zília.

DOOM

zulíe (înv.) s. f., art. zulía, g.-d. zulíi, art. zulíei

zulipsi
ZULIPSÍ, zulipsésc, vb. IV. A-și exprima gelozia, a acuza din gelozie. (din gr. ziléfo)

zulipsire
ZULIPSÍ, zulipsésc, vb. IV. A-și exprima gelozia, a acuza din gelozie. (din gr. ziléfo)

zulipsit
ZULIPSÍ, zulipsésc, vb. IV. A-și exprima gelozia, a acuza din gelozie. (din gr. ziléfo)

zulire
ZULÍ, zulésc, vb. IV. Tranz. (Argou) A fura. (din zulă)

zulit
ZULÍ, zulésc, vb. IV. Tranz. (Argou) A fura. (din zulă)

zulu
ZÚLU s. f. Limbă din familia nigero-congoleză vorbită de zuluși în Africa de Sud. – Din engl. zulu.

DOOM

zúlu (limbă) s. f.

zuluf
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zulufat
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufata
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufate
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufatei
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufatele
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufatelor
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufatul
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufatului
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufați
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufații
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufaților
ZULUFÁT, -Ă, zulufați, -te, adj. (Rar) Cu părul făcut zulufi. – Zuluf + suf. -at.

DOOM

zulufát (rar) adj. m., pl. zulufáți; f. zulufátă, pl. zulufáte

zulufei
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufeii
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufeilor
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufel
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufelul
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufelului
ZULUFÉL, zulufei, s. m. (Rar) Diminutiv al lui zuluf. – Zuluf + suf. -el.

DOOM

zulufél (rar) s. m., pl. zuluféi, art. zuluféii

zulufi
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zulufii
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zulufilor
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zuluful
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zulufului
ZULÚF, zulufi, s. m. Șuviță de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionț. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi.

DOOM

zulúf s. m., pl. zulúfi

zulum
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulumul
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulumului
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulumuri
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulumurile
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulumurilor
ZULÚM, zulumuri, s. n. (Înv.) Nedreptate. – Din tc. zulüm.

DOOM

zulúm (înv.) s. n., pl. zulúmuri

zulus
ZULÚS, -Ă, zuluși, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație negroidă din Africa de Sud aparținând grupului bantu; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. – Din fr. Zoulou.

DOOM

zulús adj. m., s. m., pl. zulúși; adj. f., s. f. zulúsă, pl. zulúse

zulusă
ZULÚS, -Ă, zuluși, -e, s. m. și f. (La pl.) Populație negroidă din Africa de Sud aparținând grupului bantu; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. – Din fr. Zoulou.

DOOM

zulús adj. m., s. m., pl. zulúși; adj. f., s. f. zulúsă, pl. zulúse

zulă
zúlă s. f. – În expresia a face zulă, a fura. Origine necunoscută. Este cuvînt de Arg., ca și der. zuli, vb. (a fura). Chiar dacă semantismul este obscur, cum se întîmplă adesea cu metaforele argotice, este posibil să fie vorba de același cuvînt zulie „gelozie”, v. aici; uneori acesta apare (de ex. la Gane) cu forma zulă.

zum
ZUM interj. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice produse de unele insecte în zbor. – Onomatopee.

DOOM

zum-zúm v. zum

zumaricale
ZUMARICÁLE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Fig. Istericale. – Din ngr. zimariká (pl. lui zimarikón).

DOOM

zumaricále (înv.) s. f. pl. art. zumaricálele

zumaricalele
ZUMARICÁLE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Fig. Istericale. – Din ngr. zimariká (pl. lui zimarikón).

DOOM

zumaricále (înv.) s. f. pl. art. zumaricálele

zumaricalelor
ZUMARICÁLE s. f. pl. (Înv.) 1. Prăjituri, bomboane, zaharicale. 2. Fig. Istericale. – Din ngr. zimariká (pl. lui zimarikón).

DOOM

zumaricále (înv.) s. f. pl. art. zumaricálele

zumbai
zúmbai interj. – Imită sunetul emis de un instrument cu coarde. Creație expresivă. – Der. zumbăi (var. zumzăi), vb. (a bîzîi); zumzet (var. zumzăit), s. n. (bîzîit).

DOOM

zúmbai-zúmbai / zúmba-zúmba (rar) interj.

zumbăi
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăia
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăiau
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăie
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăind
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăire
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăire
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăirea
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăiri
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăirii
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăirile
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăirilor
ZUMBĂÍRE, zumbăiri, s. f. (Rar) Zumzet. – V. zumbăi.

DOOM

zumbăíre (rar) s. f., g.-d. art. zumbăírii; pl. zumbăíri

zumbăiră
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăise
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăiseră
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumbăit
ZUMBĂÍ, pers. 3 zúmbăie, vb. IV. Intranz. (Rar; despre insecte) A zumzăi. – Formație onomatopeică.

DOOM

zumbăí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 zúmbăie, imperf. 3 sg. zumbăiá; conj. prez. 3 să zúmbăie

zumzet
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzete
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzetele
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzetelor
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzetul
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzetului
ZÚMZET, zumzete, s. n. 1. Sunet caracteristic pe care îl produc insectele, mai ales albinele, când zboară; bâzâit, zumbăire. ♦ Zgomot produs de o vibrație puternică și continuă a anumitor obiecte sau mașini. 2. Murmur, freamăt. – Zumzăi + suf. -et.

DOOM

zúmzet s. n., pl. zúmzete

zumzăi
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăia
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăiau
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăie
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăind
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăire
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăiră
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăise
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăiseră
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăit
ZUMZĂÍ, pers. 3 zúmzăie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre albine) A produce un sunet caracteristic când zboară; a bâzâi, a zâzâi. – Zum + z[um] + suf. -ăi.

DOOM

zumzăí (a ~) vb., ind. prez. 3 zúmzăie, imperf. 3 sg. zumzăiá; conj. prez. 3 să zúmzăie

zumzăit
ZUMZĂÍT s. n. Zumzet. (din zumzăi)

zumzăitoare
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitoarea
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitoarei
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitoarele
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitoarelor
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitor
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitori
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitorii
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitorilor
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitorul
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitorului
ZUMZĂITÓR, -OÁRE, zumzăitori, -oare, adj. Care zumzăie. [Pr.: -ză-i-] – Zumzăi + suf. -tor.

zumzăitul
ZUMZĂÍT s. n. Zumzet. (din zumzăi)

zumzăitului
ZUMZĂÍT s. n. Zumzet. (din zumzăi)

zuo
ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. ◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. ◊ (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul de ore în care salariații își desfășoară activitatea în cursul unei zile la locul de muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Dată la care s-a petrecut sau urmează să se petreacă ceva; termen, soroc. ◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În religia creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții. ◊ Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies.

DOOM

zíuă v. zi

zup
ZUP interj. Cuvânt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. – Onomatopee.

DOOM

zup interj.

zupui
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupuire
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupă
SÚPĂ, (2) supe, s. f. 1. Fiertură de carne, de legume sau de carne cu legume, uneori cu adaos de tăiței, fidea etc. 2. Fel, porție de supă (1). – Din fr. soupe.

DOOM

súpă s. f., g.-d. art. súpei; (feluri, porții) pl. súpe

zupăi
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăia
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiai
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiam
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiască
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiau
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiați
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiesc
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiește
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiești
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăii
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăim
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăind
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăire
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăire
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiră
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăirăm
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăirăți
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăise
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăisem
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiseră
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiserăm
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiserăți
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiseși
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiseți
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăit
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăit
ZUPĂÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a zupăi și rezultatul ei; zupăitură. – V. zupăi.

DOOM

zupăít (reg.) s. n.

zupăitul
ZUPĂÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a zupăi și rezultatul ei; zupăitură. – V. zupăi.

DOOM

zupăít (reg.) s. n.

zupăitului
ZUPĂÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a zupăi și rezultatul ei; zupăitură. – V. zupăi.

DOOM

zupăít (reg.) s. n.

zupăitura
ZUPĂITÚRĂ, zupăituri, s. f. (Reg.) Zupăit. [Pr.: -pă-i-. – Var.: zopăitúră s. f.] – Zupăi + suf. -tură.

DOOM

zupăitúră (reg.) (-pă-i-) s. f., g.-d. art. zupăitúrii; pl. zupăitúri

zupăituri
ZUPĂITÚRĂ, zupăituri, s. f. (Reg.) Zupăit. [Pr.: -pă-i-. – Var.: zopăitúră s. f.] – Zupăi + suf. -tură.

DOOM

zupăitúră (reg.) (-pă-i-) s. f., g.-d. art. zupăitúrii; pl. zupăitúri

zupăiturii
ZUPĂITÚRĂ, zupăituri, s. f. (Reg.) Zupăit. [Pr.: -pă-i-. – Var.: zopăitúră s. f.] – Zupăi + suf. -tură.

DOOM

zupăitúră (reg.) (-pă-i-) s. f., g.-d. art. zupăitúrii; pl. zupăitúri

zupăiturile
ZUPĂITÚRĂ, zupăituri, s. f. (Reg.) Zupăit. [Pr.: -pă-i-. – Var.: zopăitúră s. f.] – Zupăi + suf. -tură.

DOOM

zupăitúră (reg.) (-pă-i-) s. f., g.-d. art. zupăitúrii; pl. zupăitúri

zupăiturilor
ZUPĂITÚRĂ, zupăituri, s. f. (Reg.) Zupăit. [Pr.: -pă-i-. – Var.: zopăitúră s. f.] – Zupăi + suf. -tură.

DOOM

zupăitúră (reg.) (-pă-i-) s. f., g.-d. art. zupăitúrii; pl. zupăitúri

zupăiși
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zupăiți
ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

DOOM

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăia'scă

zur
ZUR interj. (Adesea cu „r” prelungit) Cuvânt care redă zornăitul metalelor sau zgomotul produs de ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte mici. [Var.: zor interj.] – Onomatopee.

DOOM

zurrr zur / zurrr interj.

zuralie
ZORALÍA s. f. art. (Înv. și reg.) Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); ca-la-ușa-cortului; melodie după care se execută acest dans. [Var.: zuralíe s. f.] – Et. nec.

DOOM

zoralía (dans) (înv., reg.) s. f. art., neart. zoralíe, g.-d. art. zoralíei

zurba
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbagia
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagie
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagie
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiei
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagii
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiii
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiile
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiilor
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiu
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiu
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiul
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbagiului
ZURBAGÍU, -ÍE, zurbagii, adj., s. m. și f. (Fam.) (Persoană) care caută ceartă, zâzanie; scandalagiu. ♦ (Înv.) Răsculat, răzvrătit, rebel. – Zurbă + suf. -giu.

DOOM

zurbagíu (fam.) adj. m., s. m., f. zurbagíe; pl. m. și f.. zurbagíi

zurbale
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbalei
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbalele
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbalelor
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbaliu
ZURBALÍU, -E, adj. Rebel, zurbav. (din zurba)

zurbalâc
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalâcul
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalâcului
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalâcuri
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalâcurile
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalâcurilor
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîc
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîcul
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîcului
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîcuri
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîcurile
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbalîcurilor
ZURBALẤC, zurbalâcuri, s. n. (Înv. și pop.) Luptă, harță. ♦ Revoltă, răscoală. – Din tc. zorbalik.

DOOM

zurbalấc (înv., pop.) s. n., pl. zurbalấcuri

zurbală
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbaua
ZÚRBĂ s. f. v. zurba.

DOOM

zurbá (înv.) s. i., art. zurbáua, g.-d. art. zurbálei; pl. zurbále, art. zurbálele

zurbav
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbava
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbava
ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

DOOM

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve

zurbave
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbave
ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

DOOM

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve

zurbavei
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavei
ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

DOOM

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve

zurbavele
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavele
ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

DOOM

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve

zurbavelor
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavelor
ZURBÁVĂ, zurbave, s. f. (înv.) Ceartă, gâlceavă, scandal. – Contaminare între zurba și gâlceavă.

DOOM

zurbávă (înv.) s. f., g.-d. art. zurbávei; pl. zurbáve

zurbavi
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavii
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavilor
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavul
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbavului
ZURBÁV, -Ă, zurbavi, -e, adj. (Învechit și arhaizant) Rebel. (Fig.) Poemul ăsta zurbav și candriu, Dospit vîrtos în clocot sîngeriu. DEȘLIU, G. 17.

zurbălui
ZURBĂLUÍ, zurbăluiésc, vb. IV. Intranz. A se răscula. (din zurba)

zurbăluire
ZURBĂLUÍ, zurbăluiésc, vb. IV. Intranz. A se răscula. (din zurba)

zurgalău
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurgălăi
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurgălăii
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurgălăilor
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurgălăul
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurgălăului
ZURGĂLẮU, zurgălăi, s. m. (Mai ales la pl.) Glob metalic cu una sau mai multe găurele și cu o bilă în interior, care sună la cea mai ușoară mișcare sau atingere; clopoțel. – Cf. magh. zörogeni.

DOOM

zurgălắu s. m., art. zurgălắul; pl. zurgălắi, art. zurgălăíi

zurlia
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurlie
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliei
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurlii
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliii
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliile
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliilor
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliu
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliul
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurliului
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zurnui
ZORNĂÍ, zórnăi, vb. IV. Intranz. A produce un zgomot caracteristic prin lovirea, ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte de metal, de sticlă etc.; a zăngăni, a zurui, a zorzoi. ◊ Tranz. Își zornăie pintenii. – Zor² + suf. -năi.

DOOM

zornăi (a ~) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zórnăi, 3 zórnăie, imperf. 3 sg. zornăiá; conj. prez. 3 să zórnăie

zurrr
ZUR interj. (Adesea cu „r” prelungit) Cuvânt care redă zornăitul metalelor sau zgomotul produs de ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte mici. [Var.: zor interj.] – Onomatopee.

DOOM

zurrr zur / zurrr interj.

zurui
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruia
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiai
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiam
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiau
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiați
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruie
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruii
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruim
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruind
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruire
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruire
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruirea
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruiri
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruirii
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruirile
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruirilor
ZURUÍRE, zuruiri, s. f. Acțiunea de a zurui și rezultatul ei; zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruíre s. f., g.-d. art. zuruírii; pl. zuruíri

zuruiră
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruirăm
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruirăți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruise
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruisem
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiseră
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiserăm
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiserăți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiseși
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiseți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruit
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruit
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruit
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruitoare
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitoarea
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitoarei
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitoarele
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitoarelor
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitor
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitori
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitorii
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitorilor
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitorul
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitorului
ZURUITÓR, -OÁRE, zuruitori, -oare, adj. Care zuruie; zornăitor. [Pr.: -ru-i-] – Zurui + suf. -tor.

DOOM

zuruitór (-ru-i-) adj. m., pl. zuruitóri; f. sg. și pl. zuruitoáre

zuruitul
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruitului
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruituri
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruiturile
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruiturilor
ZURUÍT, zuruituri, s. n. Zornăit. – V. zurui.

DOOM

zuruít s. n., pl. zuruíturi

zuruiși
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuruiți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurzur
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurzuri
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurzurii
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurzurilor
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurzurul
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurzurului
ZÚRZUR, zurzuri, s. m. (Pop.) Podoabă. – Et. nec.

DOOM

zúrzur (pop.) s. m., pl. zúrzuri

zurăi
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăia
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiai
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiam
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiau
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiați
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăie
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăii
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăim
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăind
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăire
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăire
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiră
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăirăm
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăirăți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăise
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăisem
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiseră
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiserăm
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiserăți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiseși
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiseți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăit
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăit
ZURĂÍT s. n. v. zornăit. (din zurăi)

zurăit
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiși
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zurăiți
ZURUÍ, zúrui,^[1] vb. IV. Intranz. și tranz. A zornăi. [Prez. ind. și: zuruiesc. – Var.: zurăí vb. IV] – Zur + suf. -ui.

DOOM

zuruí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zúrui, imperf. 3 sg. zuruiá conj. prez. 3 să zúruie

zuvelca
SUFLECÁ, suflec, vb. I. Tranz. A îndoi, a răsuci în sus marginile unui obiect de îmbrăcăminte, de obicei mânecile sau poalele (pentru a le feri de apă sau pentru a fi mai liber în mișcări); a sumete. ◊ Refl. Se suflecă la mâneci. – Lat. *subfollicare.

DOOM

suflecá (a ~) (su-fle-) vb., ind. prez. 3 súflecă

zuvelcare
SUFLECÁ, suflec, vb. I. Tranz. A îndoi, a răsuci în sus marginile unui obiect de îmbrăcăminte, de obicei mânecile sau poalele (pentru a le feri de apă sau pentru a fi mai liber în mișcări); a sumete. ◊ Refl. Se suflecă la mâneci. – Lat. *subfollicare.

DOOM

suflecá (a ~) (su-fle-) vb., ind. prez. 3 súflecă

zuvelcat
SUFLECÁ, suflec, vb. I. Tranz. A îndoi, a răsuci în sus marginile unui obiect de îmbrăcăminte, de obicei mânecile sau poalele (pentru a le feri de apă sau pentru a fi mai liber în mișcări); a sumete. ◊ Refl. Se suflecă la mâneci. – Lat. *subfollicare.

DOOM

suflecá (a ~) (su-fle-) vb., ind. prez. 3 súflecă

zuvelcă
ZĂVÉLCĂ, zăvelci, s. f. Fiecare dintre cele două fote dreptunghiulare, cu dungi sau brodate cu flori, care se poartă una în față și alta în spate, ca fustă. [Var.: zăvélcă, zovélcă, zivélcă, zuvélcă, zevélcă s. f.] – Cf. bg. zavivka.

DOOM

zăvélcă (pop.) s. f., g.-d. art. zăvélcii; pl. zăvélci

zuz
ZUZ, -Ă, zuzi, -e, adj. Buimac, năuc, zăbăuc, zăpăcit. (din zuzui)

zuzet
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzete
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzetele
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzetelor
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzetul
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzetului
ZÚZET, zuzete, s. n. (Pop.) 1. Zumzet. 2. Susur, murmur, șopot. – Zuzui + suf. -et.

DOOM

zúzet (pop.) s. n., pl. zúzete

zuzui
ZUZUÍ, pers. 3 zúzuie, vb. IV. Intranz. (Pop.) A produce un zuzet; a susura, a murmura, a șopoti. [Var.: zuzăí vb. IV] – Formație onomatopeică.

DOOM

zuzuí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zúzuie, imperf. 3 sg. zuzuiá conj. prez. 3 să zúzuie

zuzuire
ZUZUÍ, pers. 3 zúzuie, vb. IV. Intranz. (Pop.) A produce un zuzet; a susura, a murmura, a șopoti. [Var.: zuzăí vb. IV] – Formație onomatopeică.

DOOM

zuzuí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zúzuie, imperf. 3 sg. zuzuiá conj. prez. 3 să zúzuie

zuzuit
ZUZUÍT, zuzuituri, s. n. (Popular) Zumzet. În aceeași clipeală mai auzi zuzuitul din tronișor și de astă dată nu se mai putu stăpîni. ISPIRESCU, U. 99.

zuzur
SÚSUR, susure, s. n. Zgomot continuu, monoton, lin, ușor și plăcut produs de curgerea unei ape, de frunzele mișcate de vânt etc.; murmur, susurare. – Din susura (derivat regresiv).

DOOM

súsur s. n., pl. súsure

zuză
ZURLÍU, -ÍE, zurlii, adj. (Fam.) Zvăpăiat, nebunatic; smintit. – Cf. tc. z o r l u.

DOOM

zurlíu (fam.) adj. m. f. zurlíe; pl. m. și f. zurlíi

zuzăi
ZUZUÍ, pers. 3 zúzuie, vb. IV. Intranz. (Pop.) A produce un zuzet; a susura, a murmura, a șopoti. [Var.: zuzăí vb. IV] – Formație onomatopeică.

DOOM

zuzuí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zúzuie, imperf. 3 sg. zuzuiá conj. prez. 3 să zúzuie

zuzăire
ZUZUÍ, pers. 3 zúzuie, vb. IV. Intranz. (Pop.) A produce un zuzet; a susura, a murmura, a șopoti. [Var.: zuzăí vb. IV] – Formație onomatopeică.

DOOM

zuzuí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zúzuie, imperf. 3 sg. zuzuiá conj. prez. 3 să zúzuie

zuă
ZI, zile, s. f. 1. Interval de timp cuprins între răsăritul și apusul Soarelui; timpul cât Soarele rămâne deasupra orizontului; p. ext. lumină solară; interval de timp de 24 de ore, corespunzător unei rotații a Pământului în jurul axei sale; (Astron.) interval de timp între două culminații succesive ale unui astru. ◊ (Determinând noțiunile „an”, „lună”, pentru a le sublinia durata, lungimea) Trei luni de zile. ◊ Loc. adj. De toate zilele sau (rar) de toată ziua = de fiecare zi; p. ext. obișnuit, comun. De zi cu zi = zilnic. ◊ Loc. adv. La zi = a) în fiecare zi, zilnic; b) la ziua, la data cerută; fără întârziere. Zi de (sau cu) zi sau (rar) cu zi de zi = a) zilnic; p. ext. necontenit, perpetuu; b) din ce în ce; progresiv, treptat. Din zi în zi = a) de azi pe mâine; fără termen precis, la infinit. Amâna plecarea din zi în zi; b) pe fiecare zi; p. ext. din ce în ce. De la o zi la alta = zilnic; p. ext. repede, văzând cu ochii. În toate zilele = în fiecare zi, oricând. (Reg.) Pe toată ziua = în fiecare zi; zilnic. De (sau despre, către) ziuă = puțin înainte de a se lumina; spre dimineață. Până în (sau la) ziuă sau de cu ziuă = până a nu se lumina; foarte devreme; dis-de-dimineață. Cu ziua-n cap = foarte devreme. La ziuă = în zori. Peste zi = în cursul zilei, ziua. Zi și noapte sau (adverbial) ziua și noaptea = tot timpul, fără încetare; fără odihnă. Nici zi, nici noapte sau (adverbial) nici ziua, nici noaptea = niciodată. Toată ziua sau ziua toată = de dimineață până seara; p. ext. mereu, continuu. ◊ Expr. A se face ziuă albă = a se lumina complet, a fi plină zi. A face noaptea zi și ziua noapte sau a face din noapte zi = a lucra sau a petrece noaptea și a dormi ziua; p. ext. a duce o viață dezordonată. Bună ziua, formulă de salut, la întâlnire sau la despărțire, în timpul zilei. A da (sau a dori, a pofti cuiva) bună ziua (sau ziua bună) = a saluta pe cineva. (Pop.) A-și lua ziua bună = a-și lua rămas bun. Ca lumina zilei sau ca ziua = (pe lângă adjective ca „limpede”, „clar”) foarte clar, foarte limpede. Într-o (bună) zi sau într-una din zile = odată, cândva. Cât toate zilele (de mare) = foarte mare. A avea (sau a duce) zi bună (sau, rar, albă) cu cineva = a trăi în bune relații cu cineva. A da zi după zi = a lăsa de azi pe mâine; a amâna. La zile mari = la ocazii deosebite; p. ext. rar de tot, în mod excepțional. ◊ (Compus) Zi-lumină = perioadă a zilei (1) cuprinsă între răsăritul și apusul Soarelui. Zi-muncă = unitate de măsură convențională care servește drept etalon pentru stabilirea salariului. ♦ (Adverbial, în formele ziua, zilele, zile) în timpul zilei, în fiecare zi. Ziua umbla, noaptea se odihnea. ◊ (În sintagme și loc., ca unitate de măsură sau de calcul) Zi de muncă = numărul de ore în care salariații își desfășoară activitatea în cursul unei zile la locul de muncă. Cu ziua = cu plata socotită după zilele muncite; fără angajament permanent. Zi de cale (sau de drum) = distanță care se poate străbate într-o zi cu piciorul. ♦ (Articulat; urmat de o determinare în genitiv sau introdusă prin prep. „de”) Dată la care s-a petrecut sau urmează să se petreacă ceva; termen, soroc. ◊ Ziua de astăzi = perioada de timp, epoca în care trăim, prezentul. Ziua de mâine = viitorul. Ziua de ieri = trecutul. (În religia creștină) Ziua de apoi = momentul în care viii și morții vor fi chemați la judecata lui Dumnezeu. ◊ (Ca termen calendaristic) Ziua de 1 Mai. (Pop.) Zi-ntâi = prima zi a fiecărei luni. ◊ (În titulatura sărbătorilor sau a anumitor date fixe) Ziua femeii. ◊ Zi aniversară sau ziua nașterii (sau de naștere) = aniversare (a zilei de naștere a cuiva). Ziua (numelui) cuiva = onomastica cuiva. 2. (La pl.) Viață, existență, trai. ◊ Expr. A avea zile = a mai avea de trăit, a-i fi dat să (mai) trăiască. Câte zile voi (sau vei, va etc.) avea = cât voi (sau vei, va etc.) trăi, tot timpul vieții. Abia își ține zilele, se spune despre cineva care trăiește prost, greu, foarte modest. (Pop.) Cu zilele în mână = a) într-o primejdie de moarte, la un pas de moarte; b) înfricoșat, înspăimântat. A ridica (sau a răpune, a curma, a lua) cuiva zilele = a omorî pe cineva. A i se isprăvi cuiva zilele = a muri. A-și urî zilele sau a i se urî cuiva cu zilele = a se sătura de viață, a nu mai voi să trăiască. Vai de zilele mele (sau tale etc.) = vai de capul meu (sau al tău etc.), vai de mine (sau de tine etc.). De (sau în) zilele mele (sau ale tale etc.) = în timpul vieții mele (sau tale etc.). 3. (La pl.; cu determinări care precizează o perioadă de timp) Vreme, epocă. Zilele tinereții. ◊ Expr. Mic de zile = tânăr. Vechi (sau înaintat) în (sau de) zile = înaintat în vârstă, bătrân. (Rar) Veșnic de zile = nemuritor. (A fi) învechit în zile rele = (a fi) înrăit. [Var.: zíuă s. f.] – Lat. dies.

DOOM

zíuă v. zi