uvala
UVÁLĂ s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala].
uvale
UVÁLĂ s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala].
uvalei
UVÁLĂ s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala].
uvalele
UVÁLĂ s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala].
uvalelor
UVÁLĂ s.f. (Geol.) Formă carstică de suprafață, de formă alungită, puțin adâncă, provenită din unirea mai multor doline. [< fr. ouvala, germ. Uvala, engl. uvala].
uveal
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uveala
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uveale
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealei
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealele
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealelor
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uveali
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealii
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealilor
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealul
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvealului
UVEÁL, -Ă adj. Al uveei. [Pron. -ve-al. / < fr. uvéal].
uvee
UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée].
uveea
UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée].
uveei
UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée].
uveele
UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée].
uveelor
UVÉE s.f. (Anat.) Strat pigmentar al irisului. [Pron. -ve-e. / < fr. uvée].
uveita
UVEÍTĂ s.f. Inflamație a uveei. [Pron. -ve-i-. / < fr. uvéite].
uveite
UVEÍTĂ s.f. Inflamație a uveei. [Pron. -ve-i-. / < fr. uvéite].
uveitei
UVEÍTĂ s.f. Inflamație a uveei. [Pron. -ve-i-. / < fr. uvéite].
uvertura
UVERTÚRĂ, uverturi, s. f. Compoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părți). – Din fr. ouverture. DOOM
uvertúră s. f., g.-d. art. uvertúrii; pl. uvertúri
uverturi
UVERTÚRĂ, uverturi, s. f. Compoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părți). – Din fr. ouverture. DOOM
uvertúră s. f., g.-d. art. uvertúrii; pl. uvertúri
uverturii
UVERTÚRĂ, uverturi, s. f. Compoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părți). – Din fr. ouverture. DOOM
uvertúră s. f., g.-d. art. uvertúrii; pl. uvertúri
uverturile
UVERTÚRĂ, uverturi, s. f. Compoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părți). – Din fr. ouverture. DOOM
uvertúră s. f., g.-d. art. uvertúrii; pl. uvertúri
uverturilor
UVERTÚRĂ, uverturi, s. f. Compoziție muzicală pentru orchestră, concepută ca introducere la o operă, la un oratoriu, la o suită instrumentală etc. sau ca o lucrare independentă (alcătuită din trei părți). – Din fr. ouverture. DOOM
uvertúră s. f., g.-d. art. uvertúrii; pl. uvertúri
uviol
UVIÓL s. n. Varietate de sticlă transparentă pentru radiațiile ultraviolete. [Pr.: -vi-ol] – Din germ. Uviol, fr. uviol. DOOM
uviól (-vi-ol) s. n.
uviolul
UVIÓL s. n. Varietate de sticlă transparentă pentru radiațiile ultraviolete. [Pr.: -vi-ol] – Din germ. Uviol, fr. uviol. DOOM
uviól (-vi-ol) s. n.
uviolului
UVIÓL s. n. Varietate de sticlă transparentă pentru radiațiile ultraviolete. [Pr.: -vi-ol] – Din germ. Uviol, fr. uviol. DOOM
uviól (-vi-ol) s. n.
uvografia
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvografie
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvografiei
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvografii
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvografiile
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvografiilor
UVOGRAFÍE s. f. Descriere științifică a soiurilor de struguri. – Din fr. uvographie.
uvologia
UVOLOGÍE s. f. Cercetare științifică sistematică a strugurilor. – Din fr. uvologie.
uvologie
UVOLOGÍE s. f. Cercetare științifică sistematică a strugurilor. – Din fr. uvologie.
uvologiei
UVOLOGÍE s. f. Cercetare științifică sistematică a strugurilor. – Din fr. uvologie.
uvologii
UVOLOGÍE s. f. Cercetare științifică sistematică a strugurilor. – Din fr. uvologie.
uvragiu
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvraj
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvraje
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvrajele
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvrajelor
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvrajul
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvrajului
UVRÁJ, uvraje, s. n. (Înv.) 1. Operă (literară sau științifică), lucrare, scriere. 2. (Lucrare de) construcție. [Var.: uvrágiu s. n.] – Din fr. ouvrage. DOOM
uvráj (înv.) (u-vraj) s. n., pl. uvráje
uvrier
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvriera
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvriere
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierei
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierele
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierelor
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrieri
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierii
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierilor
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierul
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvrierului
UVRIÉR, -Ă, uvrieri, -e, s. m. și f. (Înv.) Muncitor, lucrător. [Pr.: -vri-er] – Din fr. ouvrier. DOOM
uvriéră (înv.) (u-vri-e-) s. f., g.-d. art. uvriérei; pl. uvriére
uvula
UVÚLĂ, uvule, s. f. (Anat.) Omușor. – Din fr. uvule, lat. uvula. DOOM
uvúlă s. f., g.-d. art. uvúlei; pl. uvúle
uvular
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvulara
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvulare
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularei
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularele
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularelor
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvulari
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularii
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularilor
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularul
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvularului
UVULÁR, -Ă, uvulari, -e, adj. care aparține uvulei, privitor la uvulă. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în partea posterioară a cavității bucale, prin vibrarea omușorului. – Din fr. uvulaire. DOOM
uvulár adj. m., pl. uvulári; f. uvuláră, pl. uvuláre
uvule
UVÚLĂ, uvule, s. f. (Anat.) Omușor. – Din fr. uvule, lat. uvula. DOOM
uvúlă s. f., g.-d. art. uvúlei; pl. uvúle
uvulei
UVÚLĂ, uvule, s. f. (Anat.) Omușor. – Din fr. uvule, lat. uvula. DOOM
uvúlă s. f., g.-d. art. uvúlei; pl. uvúle
uvulele
UVÚLĂ, uvule, s. f. (Anat.) Omușor. – Din fr. uvule, lat. uvula. DOOM
uvúlă s. f., g.-d. art. uvúlei; pl. uvúle
uvulelor
UVÚLĂ, uvule, s. f. (Anat.) Omușor. – Din fr. uvule, lat. uvula. DOOM
uvúlă s. f., g.-d. art. uvúlei; pl. uvúle
uvulita
UVULÍTĂ s.f. Inflamație a uvulei. [< fr. uvulite].
uvulite
UVULÍTĂ s.f. Inflamație a uvulei. [< fr. uvulite].
uvulitei
UVULÍTĂ s.f. Inflamație a uvulei. [< fr. uvulite].