ud
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
ud
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
ud
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
uda
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
uda
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udagaci
UDAGÁCI s. m. v. odagaci.
udai
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udam
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udare
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udare
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udarea
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udară
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udarăm
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udarăți
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udase
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udasem
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udaseră
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udaserăm
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udaserăți
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udaseși
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udaseți
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udat
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udat
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udata
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udate
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udatei
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udatele
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udatelor
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udatul
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udatului
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udau
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udași
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udați
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udați
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udații
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
udaților
UDÁT s. n. Udare. – V. uda. DOOM
udát s. n.
ude
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
ude
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udea
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udeai
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udeala
UDEÁLĂ, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apă; umezeală. 2. Băutură (alcoolică). – Ud + suf. -eală. DOOM
udeálă (pop.) s. f., g.-d. art. udélii; pl. udéli
udeam
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udească
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udeau
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udeați
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udei
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
udele
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
udeli
UDEÁLĂ, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apă; umezeală. 2. Băutură (alcoolică). – Ud + suf. -eală. DOOM
udeálă (pop.) s. f., g.-d. art. udélii; pl. udéli
udelii
UDEÁLĂ, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apă; umezeală. 2. Băutură (alcoolică). – Ud + suf. -eală. DOOM
udeálă (pop.) s. f., g.-d. art. udélii; pl. udéli
udelile
UDEÁLĂ, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apă; umezeală. 2. Băutură (alcoolică). – Ud + suf. -eală. DOOM
udeálă (pop.) s. f., g.-d. art. udélii; pl. udéli
udelilor
UDEÁLĂ, udeli, s. f. (Pop.) 1. Loc ud, umed, plin de apă; umezeală. 2. Băutură (alcoolică). – Ud + suf. -eală. DOOM
udeálă (pop.) s. f., g.-d. art. udélii; pl. udéli
udelor
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
udesc
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udește
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udești
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udi
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udii
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udim
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udind
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udire
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udire
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A rămâne pe loc.
udiră
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udirăm
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udirăți
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udise
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udisem
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiseră
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiserăm
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiserăți
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiseși
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiseți
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udit
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiși
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udiți
UDÍ, udesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A rămîne pe loc. Bate, doamne, pe maioru... C-a luat feciori frumoși... Dar acasă ce-a rămas ? Cei cu pălării pe nas ! Acasă cine-a udit ? Cei cu pălării pe flit. HODOȘ, P. P. 212.
udmă
ÚIMĂ, uime, s. f. (Pop.) Inflamație a ganglionilor limfatici (de la gât și de la subsuori); scurtă. [Var.: údmă s. f.] – Cf. ngr. ídhma „umflătură dureroasă”. DOOM
úimă (pop.) s. f., g.-d. art. úimei; pl. úime
udometre
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udometrele
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udometrelor
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udometru
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udometrul
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udometrului
UDOMÉTRU, udometre, s. n. (Met.) Pluviometru. – Din fr. udomètre. DOOM
udométru (-me-tru) s. n., art. udométrul; pl. udométre
udul
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
udul
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
udului
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus. DOOM
ud1 adj. m., pl. uzi; f. údă, pl. úde
udului
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
uduri
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
udurile
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
udurilor
UD, -Ă, (1) uzi, -de, adj., (2) uduri, s. n. 1. Adj. Plin, îmbibat de apă sau de alt lichid; îmbibat de umezeală, foarte umed; murat (3). ♦ (Despre ochi) Plin de lacrimi; înlăcrimat. ♦ Plin de nădușeală; transpirat, asudat. ♦ (Despre copiii mici) Care a urinat pe el. 2. S. n. Urină. Bășica udului. – Lat. udus.
udând
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udînd
UDÁ, ud, vb. I. 1. Tranz. A umple, a acoperi, a îmbiba sau a stropi cu apă ori cu alt lichid; a băga, a muia ceva în apă sau în alt lichid; a înmuia (1), a umezi (2). ◊ Expr. A-și uda gura = a bea puțin, pentru a-și potoli setea. A uda prânzul (sau bucatele) = a bea în timpul mesei vin sau alte băuturi alcoolice. (Refl.) A i se uda ochii = a i se umple ochii de lacrimi. 2. Tranz. (Despre ape) A străbate un ținut (pe care îl alimentează cu apă). 3. Refl. (Mai ales despre sugari) A urina pe el (în scutece, în pantaloni). – Lat. udare. DOOM
udá (a ~) vb., ind. prez. 3 údă
udări
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udării
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udările
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udărilor
UDÁRE, udări, s. f. Acțiunea de a (se) uda; udat. – V. uda. DOOM
udáre s. f., g.-d. art. udắrii; pl. udắri
udătoare
UDĂTOÁRE, udători, s. f. (Rar) Stropitoare. – Din uda + suf. -(ă)toare.
udătura
UDĂTÚRĂ, udături, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeală. 2. (Pop. și fam.) Băutură (alcoolică). 3. (Reg.) Mâncare (frugală). – Uda + suf. -ătură. DOOM
udătúră s. f., g.-d. art. udătúrii; pl. udătúri
udăturele
UDĂTURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui udătură. – Udătură + suf. -ică. DOOM
udăturícă (rar) s. f.
udăturelei
UDĂTURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui udătură. – Udătură + suf. -ică. DOOM
udăturícă (rar) s. f.
udăturelele
UDĂTURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui udătură. – Udătură + suf. -ică. DOOM
udăturícă (rar) s. f.
udăturelelor
UDĂTURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui udătură. – Udătură + suf. -ică. DOOM
udăturícă (rar) s. f.
udături
UDĂTÚRĂ, udături, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeală. 2. (Pop. și fam.) Băutură (alcoolică). 3. (Reg.) Mâncare (frugală). – Uda + suf. -ătură. DOOM
udătúră s. f., g.-d. art. udătúrii; pl. udătúri
udăturica
UDĂTURÍCĂ s. f. (Rar) Diminutiv al lui udătură. – Udătură + suf. -ică. DOOM
udăturícă (rar) s. f.
udăturii
UDĂTÚRĂ, udături, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeală. 2. (Pop. și fam.) Băutură (alcoolică). 3. (Reg.) Mâncare (frugală). – Uda + suf. -ătură. DOOM
udătúră s. f., g.-d. art. udătúrii; pl. udătúri
udăturile
UDĂTÚRĂ, udături, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeală. 2. (Pop. și fam.) Băutură (alcoolică). 3. (Reg.) Mâncare (frugală). – Uda + suf. -ătură. DOOM
udătúră s. f., g.-d. art. udătúrii; pl. udătúri
udăturilor
UDĂTÚRĂ, udături, s. f. 1. Udare, stropire. ♦ Faptul de a fi ud, umed; umezeală. 2. (Pop. și fam.) Băutură (alcoolică). 3. (Reg.) Mâncare (frugală). – Uda + suf. -ătură. DOOM
udătúră s. f., g.-d. art. udătúrii; pl. udătúri