ubac
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubace
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacele
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacelor
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacul
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacului
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacuri
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacurile
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
ubacurilor
UBÁC s.n. Versant al unui munte expus spre nord, spre umbră. [< fr. ubac, cf. lat. opacus – umbros].
uberal
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberala
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberale
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalei
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalele
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalelor
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberali
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalii
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalilor
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalul
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberalului
UBERÁL, -Ă adj. (liv.) Referitor la sâni, al sânului. ◊ Fântână uberală = fântână din care apa iese prin sânii unei statui (reprezentând o nimfă, o silfidă etc.). [< fr. ubéral, cf. lat. uber – sân].
uberitate
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberitatea
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberități
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberității
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberitățile
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberităților
UBERITÁTE s.f. v. ubertate.
uberoasa
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoase
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoasei
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoasele
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoaselor
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberos
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberosul
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberosului
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoși
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoșii
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
uberoșilor
UBERÓS, -OÁSĂ adj. (Liv.) Fertil, fecund. [< fr. ubéreux, lat. uberosus].
ubertate
UBERTÁTE s.f. (Liv.) Fertilitate, fecunditate; abundență. [Var. uberitate s.f. / cf. fr. uberté, lat. ubertas].
ubertatea
UBERTÁTE s.f. (Liv.) Fertilitate, fecunditate; abundență. [Var. uberitate s.f. / cf. fr. uberté, lat. ubertas].
ubertăți
UBERTÁTE s.f. (Liv.) Fertilitate, fecunditate; abundență. [Var. uberitate s.f. / cf. fr. uberté, lat. ubertas].
ubertății
UBERTÁTE s.f. (Liv.) Fertilitate, fecunditate; abundență. [Var. uberitate s.f. / cf. fr. uberté, lat. ubertas].
ubichitate
ubichitáte s. f. – Însușirea de a fi prezent în mai multe locuri simultan. – Var. ubicuitate. Fr. ubiquité, ca antichitate ‹ fr. antuquité.
ubicua
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicue
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuei
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuele
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuelor
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicui
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuii
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuilor
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuitate
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) (în religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp. [Pr.: -cui-i-] – Din fr. ubiquité.

DOOM

ubicuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. ubicuitắții
ubicuitatea
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) (în religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp. [Pr.: -cui-i-] – Din fr. ubiquité.

DOOM

ubicuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. ubicuitắții
ubicuități
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) (în religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp. [Pr.: -cui-i-] – Din fr. ubiquité.

DOOM

ubicuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. ubicuitắții
ubicuității
UBICUITÁTE s. f. (Livr.) (în religiile superioare) Atribut al divinității de a fi prezent peste tot în același timp. [Pr.: -cui-i-] – Din fr. ubiquité.

DOOM

ubicuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. ubicuitắții
ubicuu
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuul
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicuului
UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

DOOM

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)
ubicvist
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvista
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicviste
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvistei
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvistele
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvistelor
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvistul
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvistului
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicvitate
UBICVITÁTE s.f. v. ubicuitate.
ubicviști
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicviștii
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste
ubicviștilor
UBICVÍST, -Ă, ubicviști, -ste, adj. (Rar) 1. (Despre plante) Care trăiește și se dezvoltă la fel de bine în condiții de mediu diferite. 2. (Fam.; despre oameni) Care pare a se afla în mai multe locuri deodată. – Din fr. ubiquiste.

DOOM

ubicvíst (rar) adj. m., pl. ubicvíști; f. ubicvístă, pl. ubicvíste