tyche
Tyche, zeița și personificarea „Sorții”, identificată cu Fortuna din mitologia romană. Ea le împărțea oamenilor, după bunul său plac, binele sau răul, fericirea sau nenorocirile.
tydeus
Tydeus, fiul lui Oeneus, regele Calydonului, și al Periboeei. Săvîrșind o crimă, Tydeus a fost alungat din patria sa și silit să se refugieze la curtea regelui Adrastus (v. și Adrastus). Acolo s-a căsătorit cu fiica acestuia, pe nume Deiphyle, cu care a avut, la rîndul său, un fiu, Diomedes. A participat la expediția celor șapte împotriva cetății Thebae și s-a distins în luptă prin vitejia, dar și prin cruzimea sa. Rănit mortal de Melanippus, a reușit, înainte de a muri, să-și ucidă adversarul. El i-a despicat capul și i-a sorbit creierul, fapt care a dezgustat-o într-atîta pe zeița Athena, protectoarea sa, încît a determinat-o să nu-i mai dăruiască nemurirea pe care o obținuse de la zei pentru el, ci să-l lase să moară ca orice om de rînd.
tydides
Tydides, denumire purtată de Diomedes, fiul lui Tydeus.
tyndareus
Tyndareus, fiul lui Oebalus și rege al Lacedaemonului. S-a căsătorit cu Leda, fiica lui Thestius. Din unirea Ledei cu Tyndareus și cu Zeus în aceeași noapte s-au născut două perechi de gemeni: Castor și Pollux, Helena și Clytaemnestra. Helena și Pollux erau considerați drept copiii lui Zeus. Cu toate acestea, ei au fost crescuți de către Tyndareus, tatăl lor lumesc, împreună cu frații lor în casa acestuia din urmă (v. și Dioscuri).
tyndaridae
Tyndaridae, denumire purtată de Castor, Pollux, Helena și Clytemnestra, copiii lui Tyndareus.
tyndaris
Tyndaris, denumire purtată de Helena, fiica lui Tyndareus.
typha
PÁPURĂ, (rar) papuri, s. f. Grup de plante erbacee acvatice, cu tulpina înaltă, neramificată, cu frunze lungi și înguste, cu flori unisexuate, care crește în locuri mlăștinoase (Typha); plantă care face parte din acest grup; p. restr. frunzele acestor plante, din care se fac rogojini, coșuri etc. – Lat. *papura.
typhoeus
Typhoeus v. Typhon.
typhon
Typhon (sau Typhoeus), ființă monstruoasă zămislită de Gaea și de Tartarus (v. și Gaea). Typhon era un mostru înspăimîntător, cu o sută de capete și cu trupul uriaș, presărat cu șerpi. Asmuțit de mama sa împotriva olimpienilor, el a reușit să-l învingă pe Zeus, să-i taie tendoanele mușchilor de la mîini și de la picioare și, făcîndu-l inofensiv, să-l țină prizonier într-o grotă. Cu ajutorul lui Hermes și Pan, Zeus își recapătă însă mușchii care-i fuseseră tăiați. El își redobîndește totodată și forța, îl atacă din nou pe Typhon și-l nimicește cu trăsnetul său, prăvălind deasupra monstrului muntele Aetna. Unindu-se cu Echidna, Typhon a zămislit mai mulți copii monstruoși, printre care se numărau: Cerberus, Himera, Gorgonele, Hidra din Lerna, Ladon, leul din Nemea, Scylla etc.
tyro
Tyro, fiica lui Salmoneus, regele din Elis, și a Alcidicei. Tyro era o nimfă de o rară frumusețe. Ea a fost îndrăgită de Poseidon care, unindu-se cu ea, a zămislit doi copii: pe Neleus și pe Pelias. Mai tîrziu Tyro s-a căsătorit cu regele Cretheus, fratele tatălui ei.
tyrogliphus
CLEȘTÁR2, cleștare, s. n. Unealtă de dogărie cu care se trag forțat cercurile la vasele de lemn făcute din doage. – Clește + suf. -ar.
tyrrhenus
Tyrrhenus, fiul regelui lidian Atys și al Callitheei (sau, după o altă versiune, fiul lui Heracles și al reginei Omphale). S-a stabilit în Italia, unde a întemeiat seminția etruscilor.
tyrrheus
Tyrrh(e)us, unul dintre păstorii regelui Latinus. După moartea lui Aeneas i-a dat adăpost Laviniei cînd aceasta aștepta să-l nască pe Silvius.
tyrrhus
Tyrrh(e)us, unul dintre păstorii regelui Latinus. După moartea lui Aeneas i-a dat adăpost Laviniei cînd aceasta aștepta să-l nască pe Silvius.