tg
TANGÉNȚĂ, tangențe, s. f. Poziție, stare a două figuri geometrice tangente. ♦ Atingere, legătură, contact. ♦ Fig. Relație, legătură trecătoare, indirectă. – Din fr. tangence.

DOOM

tangéntă s. f., g.-d. art. tangéntei; pl. tangénte; abr. tg