mn
MANGÁN s. n. Element chimic din grupa metalelor, de culoare albă-cenușie, strălucitor, dur și sfărâmicios, existent în natură sub formă de oxizi și folosit în metalurgie la fabricarea anumitor aliaje. – Din germ. Mangan. DOOM
mangán (metal) s. n.; simb. Mn
mnem
MNÉMO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) memorie”, „de memorie”. [< fr. mnémo-, cf. gr. mneme].
mnemastenia
MNEMASTENÍE s.f. (Med.) Slăbire a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. mnemasthénie].
mnemastenie
MNEMASTENÍE s.f. (Med.) Slăbire a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. mnemasthénie].
mnemasteniei
MNEMASTENÍE s.f. (Med.) Slăbire a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. mnemasthénie].
mnemastenii
MNEMASTENÍE s.f. (Med.) Slăbire a memoriei. [Gen. -iei. / < fr. mnemasthénie].
mnemo
MNÉMO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) memorie”, „de memorie”. [< fr. mnémo-, cf. gr. mneme].
mnemonic
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonica
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonica
MNEMÓNICĂ s.f. (Rar) Mnemotehnică. [< fr. mnémonique]. DOOM
mnemónică s. f., g.-d. art. mnemónicii
mnemonice
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicei
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicele
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicelor
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonici
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonici
MNEMÓNICĂ s.f. (Rar) Mnemotehnică. [< fr. mnémonique]. DOOM
mnemónică s. f., g.-d. art. mnemónicii
mnemonicii
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicii
MNEMÓNICĂ s.f. (Rar) Mnemotehnică. [< fr. mnémonique]. DOOM
mnemónică s. f., g.-d. art. mnemónicii
mnemonicilor
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicul
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemonicului
MNEMÓNIC, -Ă adj. Care se referă la memorie; care ajută memoria, mnemotehnic. [< fr. mnémonique, cf. gr. mneme – memorie]. DOOM
mnemónic adj. m., pl. mnemónici; f. mnemónică, pl. mnemónice
mnemoniza
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizai
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizam
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizare
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizare
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizarea
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizară
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizarăm
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizarăți
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizase
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizasem
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaseră
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaserăm
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaserăți
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaseși
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaseți
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizat
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizat
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizata
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizate
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizatei
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizatele
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizatelor
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizatul
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizatului
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizau
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizași
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizați
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizați
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizații
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizaților
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizează
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizez
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizeze
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizezi
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizând
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizînd
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizări
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizării
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizările
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemonizărilor
MNEMONIZÁ vb. I. tr. A face ceva să fie ușor de memorizat. [< fr. mnémoniser].
mnemosina
Mnemosina = Mnemosyne.
mnemosyne
Mnemosyne, una dintre titanide, fiica lui Uranus și a lui Gaea. Din unirea ei cu Zeus s-au născut cele două muze. Mnemosyne personifica Memoria.
mnemotehnia
MNEMOTEHNÍE s. f. Mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnie. DOOM
mnemotehníe s. f., art. mnemotehnía, g.-d. mnemotehníi, art. mnemotehníei
mnemotehnic
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnica
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnica
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnică s. f., g.-d. art. mnemotéhnicii
mnemotehnice
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicei
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicele
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicelor
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnici
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnici
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnică s. f., g.-d. art. mnemotéhnicii
mnemotehnicii
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicii
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnică s. f., g.-d. art. mnemotéhnicii
mnemotehnicilor
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicul
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnicului
MNEMOTÉHNIC, -Ă, mnemotehnici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ansamblu de procedee care înlesnesc memorarea cunoștințelor pe baza unor asociații dirijate; mnemotehnie. 2. Adj. Care aparține mnemotehnicii (1), privitor la mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnique. DOOM
mnemotéhnic adj. m., pl. mnemotéhnici; f. mnemotéhnică, pl. mnemotéhnice
mnemotehnie
MNEMOTEHNÍE s. f. Mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnie. DOOM
mnemotehníe s. f., art. mnemotehnía, g.-d. mnemotehníi, art. mnemotehníei
mnemotehniei
MNEMOTEHNÍE s. f. Mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnie. DOOM
mnemotehníe s. f., art. mnemotehnía, g.-d. mnemotehníi, art. mnemotehníei
mnemotehnii
MNEMOTEHNÍE s. f. Mnemotehnică. – Din fr. mnémotechnie. DOOM
mnemotehníe s. f., art. mnemotehnía, g.-d. mnemotehníi, art. mnemotehníei
mnesteu
Mnesteu = Mnestheus.
mnestheus
Mnestheus, unul dintre troienii care l-au însoțit pe Aeneas în Italia.
mnezic
MNÉZIC, -Ă, mnezici, -ce, adj. (Livr.) De memorie, al memoriei. – Din fr. mnésique.
mnezie
-MNEZIE Element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) memorie”. [Și -mnezic. / < fr. -mnésie, -mnésique, cf. gr. mnaomai – îmi amintesc].