lyaeus
Lyaeus, denumire purtată de zeul Bacchus.
lycaon
Lycaon 1. Fiul lui Pelasgus și rege al Arcadiei. Lycaon era vestit, atît el cît și cei cincizeci de fii ai săi, pentru mîrșăvia sa, care devenise celebră. Vrînd să se-ncredințeze de ceea ce se zvonea, părintele zeilor i-a cerut odată găzduire. Lycaon l-a primit și l-a ospătat la masă cu carne de om. El voia să se convingă dacă avea într-adevăr de-a face cu un zeu și dacă acesta e în stare să ghicească ce bucate are dinainte. Mînios de această fărădelege, Zeus îl transformă, drept pedeapsă, pe Lycaon într-un lup (sau, după altă versiune, îl ucide cu trăsnetul său). 2. Fiul lui Ares și al Pyrenei. A fost ucis de către Heracles.
lychnis
CURCUBÉU, curcubeie, s. n. 1. Fenomen optic care se datorește refracției, reflexiei totale și dispersiei luminii solare în picăturile de apă din atmosferă și care are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer. ♦ Fascicul de raze luminoase care apar uneori noaptea pe bolta cerească. 2. Plantă erbacee cu frunzele și cu tulpina păroase, cu flori mari, roșii-purpurii și cu fructele capsule (Lychnis coronaria). – Et. nec.
lycium
CĂTÍNĂ, cătini, s. f. Numele a două specii de arbuști spinoși: a) cătină roșie, cu frunze mici în formă de solzi, cu flori roz sau albe și cu fructe roșii, cultivat ca gard viu; tamariscă (Tamarix ramosissima); b) cătină albă, cu frunze înguste, lanceolate, argintii, cu flori mici cafenii și cu fructe galbene-portocalii (Hippophaë rhamnoides). – Probabil lat. catena.
lycius
Lycius, denumire purtată de zeul Apollo, care avea un templu și un oracol la Patara, în Lycia.
lycomedes
Lycomedes, regele dolopilor, la curtea căruia a stat ascuns o vreme Achilles, deghizat în haine femeiești (v. și Achilles). Cînd Theseus se exilează și e silit să părăsească Athena, el caută refugiu la curtea lui Lycomedes. Fie din lăcomie, vrînd să-și însușească bunurile pe care le adusese Theseus cu sine, fie din gelozie pentru faima și dragostea de care se bucura eroul, Lycomedes l-a ucis în mod perfid, îmbrîncindu-l într-o prăpastie din înaltul unei stînci.
lycoperdon
GOGOÁȘĂ, gogoși (gogoașe), s. f. 1. Produs de patiserie făcut din aluat dospit și prăjit în grăsime, peste care se presară zahăr. ♦ Fig. (mai ales la pl.) Minciună (evidentă). 2. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. „de”, care arată felul) Excrescență sferică (de mărimea unei alune) care se formează pe ramurile unor specii de stejar. 3. Înveliș protector format din fire (mătăsoase), în interiorul căruia are loc transformarea larvelor unor insecte în nimfe. ◊ Gogoașă de mătase = gogoașă (3) a viermelui de mătase; cocon2. 4. Nume dat unor obiecte umflate și sferice. [Var.: (reg.) gugoáșă s. f.] – Et. nec. Cf. cocoașă.
lycopodium
CORNIȘÓR, cornișori, s. m. (Bot.) 1. Brăduț (1). 2. Mică plantă erbacee de munte, cu tulpina târâtoare, cu frunze lanceolate, fin dințate și cu spice terminale (Lycopodium annotinum). [Pl. și: (n.) cornișoare] – Corn1 + suf. -ișor.
lycosa
TARANTÚLĂ, tarantule, s. f. Specie de păianjen mare (din țările meridionale), cu patru ochi mari și numeroși ochi mai mici, care își sapă galerii în pământ și a cărui înțepătură este veninoasă (Lycosa tarentula). [Var.: tarantélă s. f.] – Din fr. tarentule.
lycurgus
Lycurgus 1. Unul dintre urmașii lui Arcas și rege al Arcadiei. Era bunicul Atalantei. 2. Fiul lui Dryas și rege al tracilor. Fiindcă a refuzat să-l găzduiască pe Dionysus în timpul peregrinărilor acestuia și a interzis și celebrarea cultului său, Lycurgus a fost pedepsit de către zeu, care i-a luat mințile.
lycus
Lycus 1. Rege al Boeoției și frate cu Nycteus. Atît Lycus cît și soția lui, Dirce, au fost uciși de către fiii Antiopei drept pedeapsă pentru că au persecutat-o pe aceasta din urmă (v. și Antiope). 2. Proroc vestit, fiul lui Pandion.
lynceus
Lynceus 1. Unul dintre cei cincizeci de fii ai lui Aegyptus, căsătorit cu Hypermnestra. Hypermnestra a fost singura dintre danaide care, nesocotind porunca tatălui ei, și-a cruțat soțul și nu l-a omorît în noaptea nunții, așa cum au făcut celelalte surori ale ei. Lynceus îl ucide mai tîrziu pe Danaus, împlinind în felul acesta oracolul. Cu Hypermnestra, Lynceus a avut un fiu, Abas. 2. Fiul lui Aphareus și frate cu Idas. Era vestit pentru vederea sa pătrunzătoare. A luat parte la vînătoarea mistrețului din Calydon, la expediția argonauților și s-a luptat alături de fratele său împotriva dioscurilor, pentru mîna fiicelor lui Leucippus.
lyncus
Lyncus, rege al Scythiei. A fost transformat de către Demeter într-un linx, drept pedeapsă pentru că a încercat să-l ucidă pe Triptolemus, care venise la el în scopuri pașnice – să-l învețe cum se cultivă cerealele.
lynx
RÂS2, râși, s. m. Specie de mamifer sălbatic, carnivor, din familia felinelor, mai mare decât pisica sălbatică, cu blana galbenă-roșcată (cu pete negre) și cu smocuri de păr pe urechi; linx (Lynx lynx). – Din sl. rysĭ.
lythrum
RĂCHITÁN, răchitani, s. m. Numele a două plante cu flori roșii-purpurii așezate la vârful tulpinilor și al ramurilor, la una în spice mari și dese (Lythrum salicaria), la cealaltă în spice lungi și subțiri (Lythrum virgatum). – Răchită + suf. -an.