koala
KOÁLA s.f. (Zool.) Animal cățărător din ordinul marsupialelor, care trăiește în Australia; urs cu pungă. [Pron. ko-a-. / < fr. koala < cuv. australian]. DOOM
!koála (ko-a-) s. m., pl. koála
koblenzian
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzian
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián2 [z se pron. ț] (ko-blen-zi-a n) s. n.
koblenziana
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzianul
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzianului
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenziene
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzienei
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzienele
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzienelor
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzieni
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzienii
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
koblenzienilor
KOBLENZIÁN, -Ă, koblenzieni, -e, adj., s. n. 1. S. n. Al treilea etaj al devonianului inferior. 2. Adj. Care aparține koblenzianului (1), referitor la această perioadă. 3. S. n. Serie de strate geologice din koblenzian (1). [Pr.: koblențian] – Din fr. coblentzien. DOOM
koblenzián1 [z pron. ț] (ko-blen-zi-an) adj. m., pl. koblenziéni (-zi-eni); f. koblenziánă, pl. koblenziéne
kobold
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
koboldul
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
koboldului
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
kobolzi
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
kobolzii
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
kobolzilor
KOBÓLD s.m. Demon familiar, spiriduș din mitologia germanică, considerat adesea ca păzitor al metalelor prețioase din pământ. [< fr. kobold, germ. Kobold].
koca
KÓCA s.m.invar. v. coca.
kochia
MẮTURĂ, mături, s. f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăță o suprafață. ◊ Loc. vb. A da cu mătura = a mătura (1). 2. Numele a două plante erbacee întrebuințate la confecționarea măturilor (1): a) plantă bogat ramificată, cu flori verzi și violete; mei-tătăresc (Sorghum vulgare); b) plantă înaltă până la 2 metri, cu frunze late și cu tulpina bogată în materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de mături (2). 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, stufoasă, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosită la confecționarea măturilor (1) (Kochia scoparia). 4. (În sintagma) Mături de vrăjitoare = simptom de boală la pomii fructiferi și la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii și caracterizat prin apariția pe ramurile atacate a unor ramificații degenerescente subțiri și dese. – Et. nec.
kohol
KOHÓL s.n. Sulfură de antimoniu, folosită de orientali pentru a sublinia strălucirea ochilor și a feri de oftalmii. [< fr. kohol, cf. ar. kohl].
koholul
KOHÓL s.n. Sulfură de antimoniu, folosită de orientali pentru a sublinia strălucirea ochilor și a feri de oftalmii. [< fr. kohol, cf. ar. kohl].
koholului
KOHÓL s.n. Sulfură de antimoniu, folosită de orientali pentru a sublinia strălucirea ochilor și a feri de oftalmii. [< fr. kohol, cf. ar. kohl].
koine
KOINÉ s. f. (Lingv.) Variantă lingvistică ce servește comunicării între vorbitori de dialecte sau graiuri diferite; limbă comună (b). – Din fr. koiné. DOOM
!koiné (koi-) s. f.
kola
CÓLA1, cola, s. m. Arbore exotic, înalt de 10-15 m, cu fructe albe sau roșii de mărimea unei nuci, care conțin alcaloizi stimulanți (Cola nitida). – Din fr. cola, kola. DOOM
cóla1 (arbore) s. m., pl. cóla
kollergang
KOLLERGÁNG s.n. v. colergang.
korsakov
Korsakov! interj. (intl.) folosită de complicele unui infractor pentru a-i semnala acestuia că este gata să schimbe vorba după ce i s-a transmis mesajul codificat „schimschi”.
kosovar
KOSOVÁR, -Ă, kosovari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din provincia Kosovo. 2. Adj. Care aparține provinciei Kosovo sau kosovarilor (1), referitor la Kosovo ori la kosovari. – Kosovo (n. pr.) + suf. -ar. DOOM
kosovár (referitor la Kosovo) adj. m., s. m., pl. kosovári; adj. f., s. f. kosováră, pl. kosováre
kosovar
KOSOVÁR, -Ă, kosovari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din provincia Kosovo. 2. Adj. Care aparține provinciei Kosovo sau kosovarilor (1), referitor la Kosovo ori la kosovari. – Kosovo (n. pr.) + suf. -ar. DOOM
kosovár (referitor la Kosovo) adj. m., s. m., pl. kosovári; adj. f., s. f. kosováră, pl. kosováre
kosovară
KOSOVÁR, -Ă, kosovari, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din provincia Kosovo. 2. Adj. Care aparține provinciei Kosovo sau kosovarilor (1), referitor la Kosovo ori la kosovari. – Kosovo (n. pr.) + suf. -ar. DOOM
kosovár (referitor la Kosovo) adj. m., s. m., pl. kosovári; adj. f., s. f. kosováră, pl. kosováre
kotschyi
SMIRDÁR, smirdari, s. m. (Bot.) 1. Mic arbust din regiunea alpină, cu flori roșietice, plăcut mirositoare și cu frunze lucioase, persistente; rododendron, bujor-de-munte (Rhododendron kotschyi). 2. Merișor1. – Cf. scr. smrdeli, bg. smradljak.