ivan
ivan, ivani s. m. (peior.) rus.
ivea
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iveai
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iveala
IVEÁLĂ s. f. Ivire. ◊ Expr. A ieși la iveală = a apărea, a se înfățișa; a se descoperi. A scoate (sau a da) la iveală = a da pe față, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări. – Ivi + suf. -eală. DOOM
iveálă s. f., g.-d. art. ivélii
iveam
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivească
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iveau
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iveați
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iveli
IVEÁLĂ s. f. Ivire. ◊ Expr. A ieși la iveală = a apărea, a se înfățișa; a se descoperi. A scoate (sau a da) la iveală = a da pe față, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări. – Ivi + suf. -eală. DOOM
iveálă s. f., g.-d. art. ivélii
ivelii
IVEÁLĂ s. f. Ivire. ◊ Expr. A ieși la iveală = a apărea, a se înfățișa; a se descoperi. A scoate (sau a da) la iveală = a da pe față, a face cunoscut, evident; a face să fie văzut; a tipări. – Ivi + suf. -eală. DOOM
iveálă s. f., g.-d. art. ivélii
ivere
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
iverele
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
iverelor
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivesc
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivește
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivești
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivi
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivii
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivim
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivind
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivire
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivire
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
ivirea
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
iviri
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
ivirii
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
ivirile
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
ivirilor
IVÍRE s. f. Faptul de a se ivi; apariție, iveală. – V. ivi. DOOM
ivíre s. f., g.-d. art. ivírii
iviră
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivirăm
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivirăți
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivise
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivisem
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviseră
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviserăm
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviserăți
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviseși
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviseți
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivit
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviși
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
iviți
IVÍ, ivesc, vb. IV. Refl. A se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. – Din sl. javiti. DOOM
!iví (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se ivéște, imperf. 3 sg. se iveá; conj. prez. 3 să se iveáscă
ivoar
IVOÁR adj. invar. Alb, ca cel de ivoriu. [< fr. ivoire].
ivor
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivorin
IVORÍN s. n. Fildeș fabricat sintetic. – Din fr. ivoirin. DOOM
ivorín (fildeș sintetic) s. n.
ivorinul
IVORÍN s. n. Fildeș fabricat sintetic. – Din fr. ivoirin. DOOM
ivorín (fildeș sintetic) s. n.
ivorinului
IVORÍN s. n. Fildeș fabricat sintetic. – Din fr. ivoirin. DOOM
ivorín (fildeș sintetic) s. n.
ivoriu
IVÓRIU s. n. 1. Fildeș. 2. (Anat.) Dentină. – Din fr. ivoire. DOOM
ivóriu (fildeș) [riu pron. riu] s. n. art. ivóriul
ivoriul
IVÓRIU s. n. 1. Fildeș. 2. (Anat.) Dentină. – Din fr. ivoire. DOOM
ivóriu (fildeș) [riu pron. riu] s. n. art. ivóriul
ivoriului
IVÓRIU s. n. 1. Fildeș. 2. (Anat.) Dentină. – Din fr. ivoire. DOOM
ivóriu (fildeș) [riu pron. riu] s. n. art. ivóriul
ivrit
IVRÍT s. f. Limba ebraică vorbită în Israel. – Din germ. Iwrith, Ivrit[h]. DOOM
ivrít (limbă) s. f.
ivră
ívră (-re), s. f. – Femeie de moravuri ușoare. Ngr. ὔδρα (Graur, BL, V, 68).
ivăr
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivăre
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivărele
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivărelor
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivărul
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre
ivărului
ÍVĂR, ivăre, s. n. 1. Clanță (la ușă). 2. Încuietoare (la ușă), zăvor. – Cf. săs. virol (= germ. Wirbel „șurub”). DOOM
ívăr s. n., pl. ívăre